Unde nu-i cap, vai de…proprietăţi
Executorii judecătorești susțin că atunci când vor hotărî asupra începerii executării silite a unei persoane vor lua în calcul aceleaşi considerente pe care le au în vedere şi judecătorii în instanţă.
Consideraţi că este benefică conferirea unei asemenea competenţe executorilor judecătoreşti?
Băncile româneşti apelează la practici ilegale pentru a-și determina clienții să-și achite datoriile.
Deputatul PNL de Caraş-Severin, Valeria Schelean a trecut printr-o astfel de experiență de intimidare, hărțuire și abuz. „Eu personal am fost sunată de reprezentanții unei bănci unde nu am nici cont, nici credit, pentru a oferi amănunte despre o vecină care are un credit. Vreau să știu ce fel de politică comercială este asta și vreau să știu de unde au bazele de date cu numere de telefon. Acest comportament nu este normal și el este cu siguranță un abuz”, a declarat Valeria Schelean.
Articol editat de Mirabela Afronie, 22 aprilie 2015, 06:04 / actualizat: 22 aprilie 2015, 10:06
Aproape 800.000 de români care au restanţe mai vechi de 90 de zile la bănci, riscă să îşi piardă proprietăţile cu care au girat sau pe care le-au achiziţionat în urma împrumutului.
În toamna anului trecut a intrat în vigoare o modificare a Codului de procedură civilă care face mai facilă executarea silită. Procedura prin care sunt executaţi silit datornicii nu va mai trece prin instanţă, pe la un judecător, ci va fi decisă şi aplicată de un executor judecătoresc. Până acum, băncile firmele sau persoanele fizice puteau cere executarea silită a unui datornic doar în instanţă. Se adresa executorului care făcea o cerere la judecătorie care încuviinţa executare. Acum, decizia îi aparţine executorului. Tot el organizează licitaţia pentru scoaterea la vânzare a proprietăţii executate şi încearcă să recupere o parte cât mai mare din datorie. Nici cei care au luat creditul doar cu buletinul nu scapă. Pe lângă faptul că li se blochează contul, persoanele care nu îşi plătesc datoriile la bănci pot pierde şi bunurile pe care le-au dobândit ulterior. Aceste demersuri nu sunt deloc ușoare, cu atât mai mult cu cât valoarea imobilelor a scăzut, spune executorul judecătoresc Dan Marchiş:
Executorii judecătorești susțin că atunci când vor hotărî asupra începerii executării silite a unei persoane vor lua în calcul aceleaşi considerente pe care le au în vedere şi judecătorii în instanţă.
Consideraţi că este benefică conferirea unei asemenea competenţe executorilor judecătoreşti?
Băncile româneşti apelează la practici ilegale pentru a-și determina clienții să-și achite datoriile.
Deputatul PNL de Caraş-Severin, Valeria Schelean a trecut printr-o astfel de experiență de intimidare, hărțuire și abuz. „Eu personal am fost sunată de reprezentanții unei bănci unde nu am nici cont, nici credit, pentru a oferi amănunte despre o vecină care are un credit. Vreau să știu ce fel de politică comercială este asta și vreau să știu de unde au bazele de date cu numere de telefon. Acest comportament nu este normal și el este cu siguranță un abuz”, a declarat Valeria Schelean.
Valeria Schelean a anunțat că va înainta o sesizare oficială la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pentru a investiga politicile utilizate de băncile comerciale în legătură cu modul în care își urmăresc creditorii și în care se interesează de aceștia.
Cărăşenii au devenit mai conştienţi faţă de riscul pe care îl presupune neachitarea la timp a ratelor.
Drept urmare, valoarea restanţelor la împrumuturile bancare în moneda naţională a scăzut. Potrivit statisticilor BNR, în luna februarie, existau datorii de 70 milioane de lei, adică aproximativ 10% din creditele acordate de bănci. Asta în timp ce anul trecut 20% din valoarea creditată este restantă. În schimb, datoriile la împrumuturile în valută au crescut în ultimele luni de la 47 la 50 milioane de lei.
De asemenea, în Caraş-Severin, depozitele au depăşit în sfârşit împrumuturile. Populaţia şi firmele au contractate credite în moneda naţională în valoare de 614 milioane de lei, în timp ce valoarea depozitelor este cu 10% mai mare, adică 679 milioane de lei. Situaţia este asemănătoare şi în cazul împrumuturilor în valută.
