[FOTO] Exploatarea ucide suflete – Alege să CUNOȘTI, Alege să nu JUDECI, Alege să PREVII

În ziua de azi sunt tot mai puţini reşiţeni care se lasă impresionaţi de cei care cerşesc. De milă şi compasiune nici nu poate fi vorba, aceştia câştigă o avere, susţin reşiţenii indignaţi de situaţie.
Un cerşător, dupa 8 ore de stat la un colţ de stradă, câştigă în medie 50 de lei. La un calcul simplu, dacă face acest lucru zilnic, acesta are în buzunar liniştit 1500 de lei într-o lună bună, o sumă dublă faţă de cât câştigă un muncitor calificat.

Articol editat de Alin Datcu, 18 octombrie 2014, 10:24 / actualizat: 18 octombrie 2014, 13:38

18 octombrie 2014

Astăzi în programul „Bună dimineaţa, Banat” s-a discutat împreună cu ascultărorii despre cerşetorie, una dintre formele traficului de persoane.

Studiile arată că un cerşetor poate câştiga până la 5000 lei lunar, aceşti bani fiind de cele mai multe ori utilizaţi nu de persoana care apelează la mila cetăţenilor sau de familia acestuia, ci de terţe persoane care coordonează reţele care practică cerşetoria.

În cadrul discuţiilor s-a menţionat că prin oferirea de bani celor care practică cerşetoria, se susţine exploatarea copiilor şi bătrânilor care nu se pot apăra. Totodată, s-a subliniat faptul că, de cele mai multe ori, copiii şi bătrânii sunt puşi să cerşească de către reţele de exploatatori, sunt maltrataţi şi le sunt luaţi banii pe care oamenii de buna credinţă îi oferă.

Cu prilejul Zilei Europene de luptă împotriva traficului de persoane, celebrată anual la data de 18 octombrie, Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane lansează Campania ”Exploatarea ucide suflete – Alege să CUNOȘTI, Alege să nu JUDECI, Alege să PREVII”.

Scopul campaniei este acela de a contribui la reducerea cererii din perspectiva celor trei forme de exploatare (sexuală, cerșetorie, muncă) prin informarea grupului țintă și a publicului larg asupra condiției victimei, a metodelor de recrutare și a repercusiunilor legale.

 În anul 2007, ca urmare a recomandării Parlamentului European, precum şi a propunerii înaintate de către Comisia Europeană, data de 18 octombrie a fost desemnată „Zi Europeană de luptă împotriva traficului de fiinţe umane”. Acest demers a fost considerat un pas importantîntreprins de către Comisia Europeană în contextulasumării, pe termen lung, a angajamentului de a preveni şi combate traficul de fiinţe umane.

Potrivit datelor statistice, la nivelul anului 2013, din totalul de 896 victime identificate, 577 au fost de sex feminin, 300 având sub 18 ani. Din acestea, 439 au fost exploatate sexual, 375 au fost exploatate prin muncă, iar 82 prin cerşetorie, pornografie şi obligare la comiterea de furturi.

Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane este Coordonator Naţional al aplicării politicilor în domeniul luptei împotriva traficului de persoane având rolul de a desfăşura activităţi de prevenire şi monitorizare a acestui fenomen infracţional.

 17 octombrie 2014

Traficul de persoane – sclavia erei moderne

Puteţi şi dumneavoastră să-mi daţi ceva? Cu această replică cerşetorii din Reşiţa îşi încearcă norocul. Si cum mâna întinsă care nu spune o poveste nu primeşte pomană, aceştia sunt actori buni şi au un scenariu bine pus la punct. Pentru a impresiona cetăţeanul de rând, aceştia îşi strigă durerea în gura mare. Şi nu sunt pretenţiosi, primesc şi bani, dar şi mâncare.

În ziua de azi sunt tot mai puţini reşiţeni care se lasă impresionaţi de cei care cerşesc. De milă şi compasiune nici nu poate fi vorba, aceştia câştigă o avere, susţin reşiţenii indignaţi de situaţie.
Un cerşător, dupa 8 ore de stat la un colţ de stradă, câştigă în medie 50 de lei. La un calcul simplu, dacă face acest lucru zilnic, acesta are în buzunar liniştit 1500 de lei într-o lună bună, o sumă dublă faţă de cât câştigă un muncitor calificat.

……………………….

Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate din Caraş-Severin a instrumentat, în ultimul an, mai multe cazuri în care copiii au fost exploataţi sexual. Un bărbat de 47 de ani din Reşiţa a fost depistat în timp ce recruta băieţi din familii dezorganizate. Aceştia, în schimbul unor sume de bani, participau la partide de sex. Reşiţeanul a fost acuzat de trafic de minori, act sexual cu un minor şi corupţie sexuală. Un alt caz a fost înregistrat în Bocşa şi în Reşiţa, în care au fost implicaţi trei bărbaţi de 45, 35 şi 70 de ani. Modul de operare era aproape identic. În această cauză au fost obţinute indicii privind plasarea minorilor şi către alte persoane. În plus, au fost realizate şi materiale pornografice. Faptul că au fost traficaţi băieţi implică şi alte probleme, a declarat, în exclusivitate pentru postul nostru de radio, purtătorul de cuvânt al IPJ Caraş-Severin, Ancuţa Cheţan: „fiind la o vârstă fragedă şi trecând printr-o astfel de experineţă dureroasă, ei pot fi marcaţi. Din aceste întâmplări pot învăţa şi pot lua tot ce este mai rău. La maturitate ar putea recurge şi ei la astfel de gesturi, lucru care este puţin probabil în cazul fetelor abuzate”.

Statisticile Agenţiei naţionale împotriva traficului de persoane arată că în anul 2013 în cele trei judeţe din Banat (Caraş-Severin, Timiş şi Arad) au fost înregistrate 69 de victime ale traficului de persoane. 35 au fost minori şi alte 34 de persoane majore. 35 de persoane sunt de sex masculin şi 34 de sex feminin. Exploatarea sexuală ocupă locul întâi la acest gen de infracţiuni (42 de cazuri), urmată de exploatarea prin muncă (21 de cazuri), pornografie infantilă şi cerşetorie.

……………………..

Traficul de persoane face mii de victime anual în România. În Europa, la momentul actual, este a doua cea mai profitabilă afacere ilegală după traficul de droguri, devansând traficul de arme. Unul din motivele pentru care este o afacere profitabilă este că, spre deosebire de droguri, o persoană poate fi revândută.
Aproximativ 62% din traficul de persoane din Uniunea Europeană se face în scopul exploatării sexuale, iar locul secund e ocupat de traficul prin muncă forțată. Printre celelalte tipuri de trafic de persoane există obligarea la cerșetorie, la comiterea de fapte ilegale și altele.
Majoritate victimelor traficului de persoane din Uniunea Europeană sunt recrutate din estul Europei, din țările unde oamenii au mai puține opțiuni în ce privește cariera, unde populația este foarte tentată în a-și găsi un loc de muncă în afara țării și copiii sunt mai greu de crescut și astfel, mai neglijați.
O pondere mare din traficul de persoane îl are exploatarea sexuală. Din numărul victimelor exploatate sexual, multe victime sunt minore. Cel mai mare număr de victime identificate au vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, iar împreună cu grupa 18-25 de ani, alcătuiesc 90% din totalul victimelor exploatate sexual.
A doua formă de trafic de persoane ca număr de victime este exploatarea prin muncă. Deseori, cei exploatați prin muncă sunt obligați să muncească ani de zile pentru sume foarte mici și în realitate nu doar că își plătesc datoria, ci aduc un profit de multe ori mai mare decât datoria inițială traficantului.
Câți, unde, cum, cine, pentru ce și pentru cât sunt oamenii vânduți și exploatați?