Tradiţii uitate sau păstrate în perioada Paştelui
Articol editat de Alin Datcu, 21 aprilie 2014, 06:22 / actualizat: 21 aprilie 2014, 11:30
Paștele este, în unele zone din ţară, un prilej prin care oamenii reînvie vechile tradiții. Se spune că păstrarea acestor datini aduc belșug, noroc și sănătate. A doua zi a Sărbătorii Învierii Domnului, înseamnă intrarea în Săptămâna luminată. Mai multe obiceiuri, păstrate de sute de ani în diverse zone ale țării, sunt asociate acestei zile. Printre ele „Stropitul fetelor”, obicei preluat din comunitățile de germani și de sași. Un alt obicei din a doua zi de Paști, este ploconul nașului, în care tinerii căsătoriți merg la nași cu „lopătița”[poll=”98”]
Sursa foto: www.rfi.ro
În a doua zi de Paşti, băieţii stropesc cu parfum fetele nemăritate şi primesc, în schimb, ouă roşii şi vin.
În Banat s-a păstrat obiceiul cu stropitul, când băieţii, tinerii şi bărbaţii merg pe la casele fetelor nemăritate şi le stropesc cu parfum, urându-le să fie frumoase ca florile. Obiceiul udatului fetelor a fost răspîndit de germani, întâi în comunităţile catolice, apoi a fost preluat şi de românii creştini ortodocşi. Băieţii intrau în casele fetelor, spunând: „Am auzit că aveţi un trandafir, am venit să-l udăm, ca să nu se ofilească“. Le place sau nu, fetele trebuie să accepte să fie stropite în a doua zi de Paşti, fiindcă se spune că astfel nu se vor „ofili“ şi vor avea noroc tot anul. Iar bărbaţilor care uită de acest obicei nu le va merge bine deloc. La început, fetele erau udate cu apă de fântână, dar la sfârşitul secolului al XIX-lea, a pătruns apa de colonie şi astfel s-a folosit la udat sticluţa cu parfum.
Află aici mai multe informaţii de la reporterul Radio România Reşiţa, Hardy Cvoica:
