O nouă taxă: pe cultură

a)timbrul literar în valoare de 2% din pretul de vânzare al unei cărţi şi care se adaugă acestui preţ ;

Articol editat de Mirabela Afronie, 3 martie 2015, 07:18

În ultima perioadă, în spaţiul cultural românesc s-a înregistrat o serie de neînţelegeri între editorii de carte şi Uniunea Scriitorilor din România, precum şi între organizatorii de spectacole şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, pe tema proiectului de lege 583/2014 privind instituirea timbrului cultural.  Acesta a fost iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, şi a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014. Totodată, pe 15 decembrie 2014, proiectul de Lege a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar pe 3 februarie a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Propunerea legislativă arată că, în vederea susţinerii şi dezvoltării culturii naţionale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru, muzică, folclor, arte plastice, arhitectură, divertisment, în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane, promovării valorilor culturale, se instituie timbrul cultural.  Proiectul urmează să intre în dezbaterea Comisiei de Cultură a Camerei Deputaţilor, care este în acest caz for decizional.

Cele şase categorii de timbre ce formează obiectul prezentei legi se stabilesc astfel :

a)timbrul literar în valoare de 2% din pretul de vânzare al unei cărţi şi care se adaugă acestui preţ ;

b)timbrul cinematografic, în valoare de 2% din preţul unui bilet şi care se adaugă acestui preţ ;

c)timbrul teatral, în valoare de 5% din preţul unui bilet şi care se adaugă acestui preţ ;

d)timbrul muzical, în valoare de 5% din preţul unui bilet şi 2% din preţul fiecărui disc, fiecărei tipărituri, casete video şi audio înregistrate, cu caracter muzical, altele decât cele folclorice, şi care se adaugă acestor preţuri ;

e)timbrul folcloric, în valoare de 5% din preţul unui bilet şi 2% din preţul fiecărui tipărituri, casete video şi audio folclorice înregistrate şi care se adaugă acestor preţuri ;

f)timbrul artelor plastice, în valoare de 0,5% din preţul de vânzare al operei de artă şi care se adaugă acestui preţ.

Timbrul literar se aplică pentru fiecare exemplar din cărţile beletristice vândute prin unităţile de orice fel, editate sau nu în România.

Sumele încasate, reprezentând valoarea timbrului, se vor vira lunar de unităţile care le încasează în conturile organizaţiilor de creatori, potrivit normelor metodologice elaborate în comun de către acestea şi Ministerul Finanţelor.

Federaţia Editorilor din România s-a arătat revotată de propunerea legislativă, avertizând că publicul cu venituri medii şi reduse şi părinţii cu copii şcolarizaţi ar fi fost principalii afectaţi de această taxă care, potrivit estimărilor, ar fi dus la creşterea în medie a preţului cărţilor cu 7%-10%. Un timbru de acest fel este singular în rândul statelor membre UE, potrivit informaţiilor furnizate de Federaţia Europeană a Editorilor (FEP), dar şi în rândul membrilor Asociaţiei Internaţionale a Editorilor.

Uniunea Scriitorilor din România (USR) a oferit câteva precizări în legătură cu noul proiect de lege a timbrului cultural, contestată de editorii români, afirmând că prin modificările acestui act normativ „se înlătură orice posibilitate de evaziune fiscală”.

„În spaţiul public au apărut reacţii vehemente împotriva noii legi a timbrului cultural, mai ales din partea editorilor. A fost lansată o serie de afirmaţii incorecte. Pentru a aşeza lucrurile în adevărul lor, facem următoarele precizări: Legea timbrului cultural este în vigoare încă din anul 1994 (ca legea nr. 35 din 6.06.1994). Argumentul editorilor, că prin noua lege are loc o scumpire a produsului cultural, este fals. Scumpirea despre care se face incorect vorbire, dacă a avut loc, a avut loc în anul 1994, odată cu apariţia Legii nr. 35. Taxa de timbru cultural sub formă de timbru literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, a fost aplicată în toată această perioadă”, se arată pe site-ul Uniunii Scriitorilor din România.

Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte timbrul literar, „editorii au încasat taxa de timbru, o taxă plătită de cumpărătorii de carte şi inclusă în preţul de vânzare al cărţii, dar, cu unele excepţii, cum ar fi editura Humanitaş n-au virat sumele cuvenite beneficiarilor, adică n-au respectat legea aflată în vigoare. Dacă toţi editorii ar fi respectat legea timbrului cultural din 1994, nu ar mai fi fost nevoie de o nouă lege”, mai precizează USR.

De asemenea, Uniunea Scriitorilor din România spune că modificarea actuală a Legii timbrului cultural prevede, în special, introducerea unui timbru literar fizic, care să fie aplicat efectiv pe cartea introdusă în circuitul comercial. „Această prevedere a legii înlătură orice posibilitate de evaziune fiscală şi aduce limpezirea situaţiei în privinţa tirajelor reale ale cărţilor editate”, mai menţionează sursa citată.