Revoluție și îndemnizații în orașul martir care nu e în lege!
Articol editat de Mirabela Afronie, 27 martie 2015, 06:00
Reşiţa este unul dintre nu foarte multele oraşe din România în care Revoluţia din decembrie 1989 a izbucnit şi s-a desfăşurat în bună măsură înaintea căderii dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu. Există o relatare a evenimentelor făcută chiar atunci, când desfăşurarea lor încă nu se încheiase. Este vorba despre o ediţie specială a ziarului Flamura liberă, apărută la Reşiţa în ziua de sâmbătă, 23 decembrie 1989, în paginile căruia era inserat, sub titlul Reşiţa revoluţionară, Reşiţa eroică, un reportaj detaliat cu privire la cele petrecute.
Ecourile revoltei şi ale represiunii de la Timişoara, aflată în apropiere, şi care din 16 decembrie 1989 lupta singură împotriva regimului comunist, au avut în sfârşit efect şi la Reşiţa în 21 decembrie. La ora 16 a acestei zile, în centrul oraşului au sosit primele grupuri de manifestanţi „reprezentând intelectualitatea şi muncitorimea Reşiţei”, pentru a-şi exprima solidaritatea cu populaţia Timişoarei. Ei cântau Deşteaptă-te române! şi înfierau minciunile proferate de Ceauşescu la mitingul de la Bucureşti care tocmai se încheiase, scandând: „Noi suntem poporul!”, „Jos Ceauşescu!”, „Ţara suntem noi!”, „Au murit copii”, „Timişoara”, „Şi noi avem copii”, „Veniţi cu noi!” Evident, numărul lor a crescut, scandarea principală devenind „Fără violenţă!” Liderul mişcării din acel loc era pictorul Dumitru Nicolae Vlădulescu, al cărui „glas baritonal” l-a impus ca fiind „cel care conduce şi organizează ireproşabil masele.”
La un sfert de veac de la momentele de atunci, Guvernul a modificat Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987, introducând un nou titlu pentru eroi, respectiv „Luptător cu rol determinant“, precizând totodată, în normele metodologice de aplicare a legii, numele localităţilor unde, în urma confruntărilor cu forţele de represiune din perioada 16 – 22 decembrie 1989, au existat răniţi, morţi sau reţineri de persoane.
Deşi Reşiţa devenea în 21 decembrie 1989 cel de-al treilea oraş liber din România, după Timişoara şi Lugoj, municipiul de pe Bârzava a fost scos de pe lista oraşelor cu rol determinant la declanşarea evenimentele de acum 26 de ani. Doar municipiul Caransebeş se regăseşte pe această listă, alături de alte şapte oraşe, printre care Timişoara, Lugoj, Sibiu, Cugir, Târgu Mureş, Cluj Napoca şi Bucureşti.
Potrivit lui Irinel Struţă şi Nicolae Dumitru Vlădulescu, doi dintre liderii revoluţionarilor reşiţeni din ’89, în toate statisticile şi documentele oficiale de la Parlament precum şi în cele din comisia lui Sergiu Nicolaescu, Reşiţa a fost luată la pachet cu municipiul Caransebeş. Respectând istoria, în 21 decembrie 1989, la ora 19.00, Reşiţa devenea cel de-al treilea oraş liber de comunism din România, urmat la scurt timp de Caransebeş.
La nivel judeţean avem 526 de revoluţionari, din care peste 300 sunt din Reşiţa. Probleme mari sunt în oraşele care au ieşit în stradă după fuga lui Ceauşescu, adică după 22 decembrie.
