Mai avem nevoie de încălzire centrală?
Facturile emise de furnizorii de agent termic în sistem centralizat în această iarnă frizează absurdul. În luna ianuarie au existat facturi şi cu 300% mai mari decât în perioada similară a anului trecut, cu toate că temperaturile au fost mult mai ridicate. Aceste facturi au fost emise atât în municipiul Reşiţa, cât şi în Timişoara sau Drobeta Turnu Severin. După ce populaţia a făcut mii de pângeri către administraţiile locale, facturile pentru consumul din luna ianuarie s-au micşorat simţitor, în condiţiile în care CET-urile au furnizat mai multă căldură.[poll id=”55″]
Sistemul centralizat de distribuţie a agentului termic din municipiul Reşiţa ar putea fi desfiinţat
Administraţia locală din Reşiţa cere părerea cetăţenilor înainte de a decide dacă menţine sau desfiinţează sistemul centralizat de distribuţie a agentului termic. Primăria a lansat în acest sens un chestionar care poate fi completat până luni, 24 februarie. Acesta se găseşte pe site-ul primăriei sau se poate procura direct de la Centrul de Informare din Corpul 1.
Societatea de termoficare CET 2010 Reşiţa a înregistrat anul trecut, pierderi mari, aproximativ 7 milioane de lei. În plus, şi numărul abonaţilor a scăzut în ultimii ani. În prezent, dintre cei aproximativ 1.000 de abonaţi, doar 500 de familii sunt consumatoare efectiv de agent termic, restul fiind instituţii publice şi agenţi economici.
*********
După anii ’90, municipalitatea din Caransebeş a renunţat la centralele termice de cartier, datorită introducerii reţelei de gaz metan. Astfel gugulanii şi-au achiziţionat centrale termice pe gaz, putând să gestioneze consumul de gaz în funcţie de temperatura dorită în încăpere. Există însă şi pensionari care apelează la un împrumut la Casa de Ajutor Reciproc pentru a putea ieşi din lunile de iarnă. Pe lângă factura la gaz, caransebeşenii mai scot din buzunar bani pentru restul utilităţilor, energie electrică, apă şi canal, consumând astfel mai bine de 60% dintr-un salariu minim pe economie.
Ascultaţi un reportaj pe această temă realizat de corespondentul nostru Cornelia Vlaicu:
Articol editat de Alin Datcu, 20 februarie 2014, 06:56 / actualizat: 20 februarie 2014, 18:07
Facturile emise de furnizorii de agent termic în sistem centralizat în această iarnă frizează absurdul. În luna ianuarie au existat facturi şi cu 300% mai mari decât în perioada similară a anului trecut, cu toate că temperaturile au fost mult mai ridicate. Aceste facturi au fost emise atât în municipiul Reşiţa, cât şi în Timişoara sau Drobeta Turnu Severin. După ce populaţia a făcut mii de pângeri către administraţiile locale, facturile pentru consumul din luna ianuarie s-au micşorat simţitor, în condiţiile în care CET-urile au furnizat mai multă căldură.[poll id=”55″]
Sistemul centralizat de distribuţie a agentului termic din municipiul Reşiţa ar putea fi desfiinţat
Administraţia locală din Reşiţa cere părerea cetăţenilor înainte de a decide dacă menţine sau desfiinţează sistemul centralizat de distribuţie a agentului termic. Primăria a lansat în acest sens un chestionar care poate fi completat până luni, 24 februarie. Acesta se găseşte pe site-ul primăriei sau se poate procura direct de la Centrul de Informare din Corpul 1.
Societatea de termoficare CET 2010 Reşiţa a înregistrat anul trecut, pierderi mari, aproximativ 7 milioane de lei. În plus, şi numărul abonaţilor a scăzut în ultimii ani. În prezent, dintre cei aproximativ 1.000 de abonaţi, doar 500 de familii sunt consumatoare efectiv de agent termic, restul fiind instituţii publice şi agenţi economici.
*********
După anii ’90, municipalitatea din Caransebeş a renunţat la centralele termice de cartier, datorită introducerii reţelei de gaz metan. Astfel gugulanii şi-au achiziţionat centrale termice pe gaz, putând să gestioneze consumul de gaz în funcţie de temperatura dorită în încăpere. Există însă şi pensionari care apelează la un împrumut la Casa de Ajutor Reciproc pentru a putea ieşi din lunile de iarnă. Pe lângă factura la gaz, caransebeşenii mai scot din buzunar bani pentru restul utilităţilor, energie electrică, apă şi canal, consumând astfel mai bine de 60% dintr-un salariu minim pe economie.
Ascultaţi un reportaj pe această temă realizat de corespondentul nostru Cornelia Vlaicu:
