Cea mai veche meserie: nevoie sau plăcere?
Dumneavoastră cum credeţi că ar trebui soluţionată o problemă care, aparent nu are nicio soluţie?
Articol editat de Mirabela Afronie, 23 iulie 2015, 06:39
Le întâlnim la intrările rutiere din oraşe; prin gări, parcuri, ori în preajma hotelurilor. Sumar îmbrăcate, înfruntă frigul, ploaia ori arşiţa toridă a soarelui. Nu au zile libere, program normat sau jeton la intrarea în schimb. Îţi zâmbesc frumos, şăgalnic, ademenindu-te cu plăcerile carnale. E tot ce mai au de oferit: trupul. Femeile întorc capul pudice; bărbaţii nu ridică din pământ privirea vinovată; biserica se fereşte să discute public subiectul; politicienii preferă să evite o abordare din care ar pierde probabil capital electoral. În afara clienţilor, singurii care se mai interesează de ele sunt forţele de ordine. Mai taie o chitanţă cu o amendă, le mai cazează o noapte în arest şi….şi-atât. Oricât am încerca să ascundem subiectul sub preş, prostituţia există. Există de mii de ani şi va mai exista probabil până în momentul în care noi, oamenii, vom fi înlocuiţi de roboţi. Unele practică această meserie din plăcere; altele de nevoie, de prea mult „bine”; altele sunt obligate. Indiferent de motiv, statul este primul care pierde. Pierde aproximativ 100 de milioane de euro; anual. Şi din acest punct de vedere suntem printre statele codaşe ale Europei în privinţa legalizării prostituţiei.
Dumneavoastră cum credeţi că ar trebui soluţionată o problemă care, aparent nu are nicio soluţie?
