4 mai – Ziua Naţională a Inimii
În ţara noastră s-a stabilit celebrarea inimii în două zile distincte: Ziua Natională a Inimii pe 4 mai, şi Ziua Mondială a Inimii pe 24 septembrie.
Ziua Natională a Inimii se focalizează pe mişcarea pentru sănătate, sub sloganul „Aleargă pentru inimă, sănătate şi viaţă!”. Ea a fost introdusă de Academia de Ştiinţe Medicale în urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardio-vascular, în primăvara anului 1996. Potrivit specialiştilor, în mai puţin de 15 ani, bolile cardiovasculare vor fi responsabile de decesul a 25 de milioane de oameni pe an, iar bolile coronariene vor surclasa bolile infecţioase, devenind cauza numarul unu de mortalitate. Deşi inactivitatea fizică este un factor de risc independent pentru boala de inimă şi alte boli netransmisibile (precum diabetul si cancerul), mişcarea pentru sănătate are efecte cardio-vasculare benefice şi prin limitarea efectelor unor comportamente de risc incluzând stresul, fumatul şi alimentaţia nesănătoasă. Atât Ziua Naţională a Inimii cât şi Ziua Mondială a Inimii au menirea de a trage un semnal de alarmă în rândul populaţiei, fiind o problemă de interes general şi mondial.
Întrebarea noastră este legată de câtă importanţă dăm alimentaţiei şi mişcării şi dacă nu cumva considerăm că până la urmă viaţa trebuie trăită indiferent de riscuri. Ce ne lipseşte nouă românilor pentru a face dintr-o sărbătoare, indiferent care ar fi ea, altceva decât un chef sedentar, acoperit de scuza că e timpul să ne mai şi odihnim după atâta muncă.
Articol editat de Mirabela Afronie, 4 mai 2014, 01:06 / actualizat: 4 mai 2014, 13:10
În ţara noastră s-a stabilit celebrarea inimii în două zile distincte: Ziua Natională a Inimii pe 4 mai, şi Ziua Mondială a Inimii pe 24 septembrie.
Ziua Natională a Inimii se focalizează pe mişcarea pentru sănătate, sub sloganul „Aleargă pentru inimă, sănătate şi viaţă!”. Ea a fost introdusă de Academia de Ştiinţe Medicale în urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardio-vascular, în primăvara anului 1996. Potrivit specialiştilor, în mai puţin de 15 ani, bolile cardiovasculare vor fi responsabile de decesul a 25 de milioane de oameni pe an, iar bolile coronariene vor surclasa bolile infecţioase, devenind cauza numarul unu de mortalitate. Deşi inactivitatea fizică este un factor de risc independent pentru boala de inimă şi alte boli netransmisibile (precum diabetul si cancerul), mişcarea pentru sănătate are efecte cardio-vasculare benefice şi prin limitarea efectelor unor comportamente de risc incluzând stresul, fumatul şi alimentaţia nesănătoasă. Atât Ziua Naţională a Inimii cât şi Ziua Mondială a Inimii au menirea de a trage un semnal de alarmă în rândul populaţiei, fiind o problemă de interes general şi mondial.
Întrebarea noastră este legată de câtă importanţă dăm alimentaţiei şi mişcării şi dacă nu cumva considerăm că până la urmă viaţa trebuie trăită indiferent de riscuri. Ce ne lipseşte nouă românilor pentru a face dintr-o sărbătoare, indiferent care ar fi ea, altceva decât un chef sedentar, acoperit de scuza că e timpul să ne mai şi odihnim după atâta muncă.
(Gelu Ardeleanu)
