Valul islamic european – începutul sfârşitului?
Articol editat de Daiana Rosca, 7 octombrie 2015, 13:22
Chiar dacă a intrat într-un relativ con de umbră, afluxul de refugiaţi din ţările islamice continuă. Mii de oameni ajung săptămânal pe tărâm european, având majoritatea dintre ei o singură ţintă: Germania. Deşi traversează şi alte ţări europene, refugiaţii nu vor decât în Germania. Adevărul e că Anghela Merkel e singura care a anunţat că îi primeşte cu braţele deschise, în contextul respectării drepturilor omului.
Un atac făţiş asupra deciziei domniei sale, la făcut chiar preşedintele Consiliului Europei Donald Tusk, care pune sub semnul întrebării primirea de refugiaţi sirieni. Acesta mai acuză la modul general desigur, o serie de ţări din apropierea Uniunii Europene cu privire la ameninţările mai mult sau mai puţin făţişe şi la încercările de a obţine foloase materiale de pe urma acestei crize fără precedent în istoria modernă a Europei.
Unele surse afirmă că remarcile lui Tusk au fost o referire la actuali sau foști lideri din regiune, cum a fost cazul fostului președinte libian Muammar Gaddafi, care a amenințat Uniunea Europeană că, dacă nu îi acordă ajutoare financiare, va lăsa imigranții ilegali din Africa să pătrundă în Europa, astfel că acest continent va deveni “negru”.
Afluxul de imigranţi musulmani nu e periculos prin numărul lor, deşi acest aspect trebuie şi el luat în seamă, ci prin respectarea cu stricteţe a Coranului, cartea sfântă a musulmanilor. Or multe din paragrafele acestei cărţi, multe din învăţăturile lui Mahomed intră în contradicţie flagrantă cu Carta Drepturilor Omului, pe baza cărora Uniunea s-a angajat să le ofere azil refugiaţilor.
Personal cred că toate ţările europene care primesc astfel de azilanţi, ar trebui să le impună renunţarea la învăţăturile Coranului care intră în contradicţie cu Carta Drepturilor Omului; că fiecare refugiat ar trebui să semneze un acord în acest sens sub pedeapsa deportării în ţara de origine; că fiecare lider religios care slujeşte în moscheile din Europa să nu pledeze pentru acele paragrafe din Coran de care aminteam mai devreme, sub ameninţarea aceloraşi sancţiuni, ba chiar închiderea moscheii respective.
Nu e vorba de rasism, sau altă formă de discriminare ci doar de apărarea unor cuceriri ale înaintaşilor noştri, care ne-au permis să ne dezvoltăm şi să convieţuim până în acest moment. Ori, orice perturbare a bunului mers al acestor lucruri, ar trebui sancţionată cu expulzarea. Până la urmă atunci când ajung la cineva în casă, fie că sunt primit, sau intru ilegal în acea casă, dacă mi se dă drept de şedere e normal să respect regulile casei respective, nu să le impun pe ale mele în calitate de musafir.
În caz contrar, bunătatea arătată de o parte a liderilor europeni refugiaţilor musulmani se poate transforma într-o cutie deschisă a Pandorei, iar valul islamic ce a cuprins continentul va reprezenta începutul sfârşitului european.
Dan Agache
