Theodor Aman – „monseniorul” artelor româneşti

Articol editat de Mirabela Afronie, 1 octombrie 2015, 06:31

Radio România Regional vă prezintă proiectul “Eu aleg România – 100 de români pentru istoria lumii”. 100 de personalităţi din cultura sau ştiinţă, care au marcat dezvoltarea lumii prin realizarile lor. 100 de români care, prin creativitate, muncă şi curaj, au adus România între ţările care au îmbogăţit cunoaşterea universală. Astăzi vi-l prezentăm pe Theodor Aman, pictor şi grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor şcoli româneşti de arte frumoase de la Iaşi şi Bucureşti.

Theodor Aman s-a născut la data de 20 martie 1831 la Câmpulung Muscel, părinţii săi fiind serdarul Dimitrie Mihali Dinu „Aman” (aromân, macedonean stabilit în Oltenia) şi al Despinei- Pepica Paris (grecoaică de origine).

După lecţii de desen cu pictorul Constantin Lecca, la Şcoala Centrală din Craiova, pleacă, în 1850, la Pariş unde studiază pictura cu Michel Martin Drolling, apoi cu Francois Edouard Picot. Începe să picteze încă de pe atunci o serie de compoziţii istorice, unul dintre genurile sale preferate, în care va excela. Sunt celebre lucrările Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul, Unirea Principatelor, Vlad Ţepeş şi solii turci şi Izgonirea turcilor la Călugăreni.

Revenit în ţară – fără să piardă legătura cu Parisul şi permanent atent la modelele epocii – lucrează scene de gen, compoziţii istorice, portrete, autoportrete, peisaje, naturi statice, fiind interesaţ în acelaşi timp de arhitectură, muzică, literatură şi, mai ales gravură. Născut şi educat într-o perioadă de transformări ale societăţii româneşti, contemporan cu reformatorii generaţiei paşoptiste, Theodor Aman a fosţ pe bună dreptate, considerat unul dintre factorii fundamentali ai impunerii idealurilor de Renaştere naţională în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Mai multe informaţii pe site-ul proiectului Eu aleg România