Prima pagină » Editorial FM » Mămăliga românească

Mămăliga românească

A lua mită în ziua de azi e sinonim cu a respira, a mânca sau a-ţi potoli setea. A devenit atât de banal să auzi de X că a primit 100 de mii de euro, sau de Y că a cerut şi a şi primit o vilă pe nu ştiu unde, încât nu credeam să ne mai mire ceva. Cred că nu e zi din săptămână în care să nu auzi de un nou caz. Oameni cheie sau cu influenţă din toate domeniile de activitate şi din toate clasele sociale. Dacă la cel mai înalt nivel vorbim de valize cu euro, pe măsură ce cobori spre talpa ţării, sumele se micşorează şi îşi modifică substanţial conţinutul.

Cu siguranţă aţi auzit de fostul ministru al Agriculturii Decebal Traian şi Remeş, care a luat pe lângă toate celelalte şi nişte caltaboşi; deh, i-o fi fost omului poftă, nu? Credeam că mai jos nu poate fi coborâtă ştacheta. Şi totuşi, săptămâna trecută, în plin proces de primenire a executivului, când peste tot se trâmbiţa jos corupţia, a venit un miliţian cu un nou record: un bax de apă, unul de vin şi 15 fripturi. Ei, aşa ceva nu mai poate fi depăşit; ditamai comisarul să se murdărească şi să-şi păteze numele, uniforma şi gradul pentru un vin şi o friptură, e prea de tot.

Aveam un nou record, negativ ce-i drept, de degradare umană. Toate până ieri când şi acest record a fost doborât. Nu se poate îmi zic, aşa ceva nu se poate. O fi vreun cioban care pentru un gât de ţuică, a dat şpagă o mioară. Ei aş; era vorba tot de un miliţian, că poliţist nu pot să-i spun. Şi din nou, nu un „ta major” cu burtă şi ochi injectaţi, de oboseală desigur, moştenit de poliţia română din epoca de tristă amintire; nu era ditamai comisarul, şeful poliţiei rutiere din Teleorman. Altfel spus, mai marele poliţiştilor de la circulaţie dintr-un judeţ întreg; cu funcţie, cu răspunderi, cu responsabilităţi şi cu remuneraţie mică probabil.

Afirmaţia despre remuneraţie am făcut-o după ce am citit comunicatul DNA care a stat la baza ridicării ditamai comisarului din sediul poliţiei rutiere Teleorman: a primit mită doi pui fripţi şi o porţie de mămăligă. Da, aţi auzit bine, doi pui fripţi şi-o mămăligă. Te mai miri de ce se întâmplă acolo sus, printre zei, când sfinţii din preajma lor, din eşaloanele doi, trei şi patru se murdăresc pe suflet pentru un boţ de mămăligă.

După ce că eşti hoţ, pentru că asta este până la urmă şi individul cu grad de comisar şi mentalitate de miliţian, mai eşti şi găinar peste toate; adică nu bani, nu valută, nu case şi maşini ci…o mămăligă şi doi pui fripţi; nici măcar găini, ci pui. Avem un nou record, care sincer nu mă mai hazardez să spun că va rămâne cel mai coborât din istoria românească a şpăgii. Întrebarea e doar cât va rezista.

Am totuşi o mare nelămurire: o fi primit şi mujdei de usturoi…?