In memoriam Gelu Ghera
Articol editat de Daiana Rosca, 13 octombrie 2015, 13:04 / actualizat: 13 octombrie 2015, 16:38
Vine o vârstă, vine o veste, vine o vreme, vine o vamă, vine o voce, vine, cheamă……
Vine o vârstă când poţi să priveşti înapoi; să numeri anii, să inventariezi plusurile şi minusurile vieţii; când poţi să-ţi priveşti copiii ajunşi oameni mari şi nepoţii cu râsul lor zglobiu ce-ţi aminteşte de vremea copilăriei tale. Vine o vârstă a maturităţii, când oamenii îţi cer părerea bazându-se pe experienţa ta de viaţă. Vine o vârstă de la înălţimea căreia îţi e mai uşor să priveşti înapoi decât înainte. O vârstă frumoasă când poţi să tragi linie şi să te bucuri de tot ce ai reuşit în viaţă; să te necăjeşti pentru eşecuri; să-ţi pui întrebarea dacă trebuia să faci altceva sau altcumva.
Vine o veste la un moment dat, o veste care nu place nimănui. Vine ca un vânt rece de toamnă ce te zgribuleşte, mai ales pentru că nu ştii ce e şi ce vrea de la tine. O veste care-ţi aminteşte faptul că e timpul…E timpul să îţi laşi lucrurile în ordine şi să te pregăteşti. Nu e sfârşitul; e doar o veste care…îţi dă de veste!
Vine o vreme când socotelile tale sunt tot mai puţine; când te bucuri de fiecare lucru frumos care se petrece cu tine, cu cei dragi, cu cei din preajma ta. E vremea maturităţii când ai puterea şi curajul să faci lucruri pe care nu le-ai fi făcut la tinereţe; când poţi să analizezi de la înţelepciunea vârstei cu calm şi înţelegere, lucruri neînţelese într-o altă vreme. E vremea- îţi şopteşte un fior rece la ureche. Nu, nu e încă vremea, mai am şi toate….la vremea lor.
Fiorul rece îţi spune că ai ajuns; ai ajuns la vamă. E locul în care faptele tale, bune şi rele sunt analizate. Sunt lucruri bune şi mai puţin bune despre care nu mai ştii nimic. Le-ai uitat în decursul anilor. Acolo, la vamă, se contabilizează toate şi pentru toate va trebui să plătim; mai mult sau mai puţin, mai devreme sau mai târziu.
E momentul în care auzi vocea; o voce care vine, te cheamă, îţi spune că…e vremea. E o altă voce lăuntrică ce-i răspunde: NU, mai am treabă. Dar vocea insistă, e persistentă şi persuasivă. Insistă să-ţi amintească. E vremea; e chemarea, e vama, e….gata.
Pentru că indiferent ce-am face în viaţă şi bune şi rele, apare un moment final în care … vine o vârstă, vine o veste, vine o vreme, vine o vamă, vine o voce, vine, cheamă……
Dan Agache
