[FOTO] Radio România Reșița aduce un ultim omagiu Reginei Ana

Articol editat de Mirabela Afronie, 13 august 2016, 08:15 / actualizat: 15 august 2016, 6:34

Casa Regală a României a fost întemeiată de Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care a devenit la 10 mai 1866 domnitorul Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei, iar în 1881, după dobândirea independeței statale, primul rege al României, schimbare consfințită prin amendarea constituției.

Originile dinastiei române:

Reședința familiei de Hohenzollern-Sigmaringen se află în orașul Sigmaringen, în apropierea munților Pădurea Neagră, nu departe de locul de unde izvorăște Dunărea. Dinastia de Hohenzollern a dat numeroase personalități istoriei medievale și moderne europene, cel mai de seamă fiind Wilhelm I, rege al Prusiei, apoi împărat al Germaniei. Din ramura Hohenzollern-Sigmaringen se trage și Dinastia Regală a României: Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea, Mihai I.

Preşedintele-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune – Ovidiu Miculescu a subliniat istoria comună a Casei Regale şi a Radioului Public:

„Radio România a luat fiinţă în anul 1928 prin decret regal.

În 1928, când profesorul Hurmuzescu a lansat această societate, România era una dintre primele 3-4 ţări din Europa care reuşiseră această performanţă. Actul de înfiinţare al  Radioului Public a fost semnat de Regele Ferdinand în octombrie 1926.

Regele Ferdinand a contribuit esenţial la înfiinţarea radioului public din ţara noastră, prin exprimarea, la Castelul Peleş a acordului scris pentru înfiinţarea Societăţii de Difuziune Radio Telefonică din România,  la doar şase ani distanţă de primele posturi care au emis – deci, radioul  s-a născut în regalitate – a pornit bine, a traversat perioade grele, războiul, apoi perioada comunistă…, lucrurile n-au fost simple, dar a rămas permanent şi cred că acesta este un lucru fundamental. A rămas vertical, serios, dedicat misiunii sale publice şi extrem de credibil şi, aş îndrăzni să spun, extrem de puternic în peisajul media, în ciuda a tot ceea ce a avut de traversat. Radio România este parte din istoria modernă a României, s-a născut sub regalitate şi  a reprezentat permanent un punct de referință, nu doar un martor, ci un actor activ în conștiința acestui popor. Sigur, vorbim despre istorie, vorbim despre limbă, vorbim despre tradiții, vorbim despre cultură, vorbim despre valorile naṭionale, valorile europene. Lucrurile acestea trebuie să le facem și le facem, sper eu, bine și prin prisma misiunii publice pe care o avem. Dar nu o facem doar pentru că în legea noastră scrie că avem o misiune publică, ci o facem pentru că suntem convinși că lucrurile acestea trebuie făcute și, din păcate, suntem printre foarte puținii care au grijă de aceste lucruri, le promovează, le aduc mereu în atenție și le acordă importanța cuvenită.”

„Radioul a servit unitatea naţională, independenţa naţională, statul român, în fiecare zi”, afirmă Principele Radu Duda.

Ziua de 13 august îndoliază poporul român, cu prilejul conducerii pe ultimul drum a celei ce-a fost și va rămâne Majestatea Sa Regina Ana a României.

Oficiali români și străini au adus un ultim omagiu Reginei Ana. Reprezentanţi ai instituţiilor statului, diplomaţi, lideri politici şi clerici au prezentat condoleanţe la sicriul cu trupul neînsufleţit al Reginei Ana, depus la Castelul Peleş din Sinaia.

Cu o adâncă şi reală emoţie şi compasiune,  o delegaţie a Radio România, condusă de preşedintele-director general Ovidiu Miculescu, a depus o coroană de flori şi a prezentat condoleanţe Familiei Regale îndoliate.

Regii și Reginele au contribuit la crearea României moderne, la construcția societății civile, politicii, economiei, educației și culturii noastre. Ei au servit interesele națiunii cu loialitate, iubire și credință.

Coroana este o parte a identității naționale, iar Regele nostru și țara se găsesc astăzi uniți prin încredere și respect.

Familia Regală va fi mereu alături de români și va continua să facă ceea ce a făcut întotdeauna: să pună umărul la construirea unei Românii demne, stabile și prospere. „Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenței, suveranității și unității noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, și a Națiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate și modestie.”

Principesa Ana de Bourbon-Parma, cunoscută și sub apelativul Regina Ana, prenume complet Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marquerite, s-a născut pe  18 septembrie 1923, la  Paris și a trecut la cele sfinte pe 1 august 2016, în  Morges, Elveția. A  fost soția fostului suveran Mihai I al României și fiica prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margaret a Danemarcei, strănepoată a regilor Christian al IX-lea al Danemarcei, pe linie maternă și Miguel I al Portugaliei, pe linie paternă, deasemeni  și nepoata de soră a împărătesei Zita de Bourbon-Parma.

L-a cunoscut pe regele Mihai al României la nunta principesei Elisabeta a Marii Britanii, în noiembrie 1947, cei doi logodindu-se înainte de întoarcerea regelui în România. Guvernul Groza nu și-a dat acordul la căsătorie și l-a forțat pe regele Mihai I să abdice la 30 decembrie 1947, cuplul căsătorindu-se în cursul anului următor, în ciuda opreliștilor de natură religioasă. În cercurile monarhiste și în familia regală a României a fost cunoscută sub titlul Majestatea Sa Regina Ana.  Căsătoria Principesei Ana de Bourbon-Parma cu Regele Mihai a avut loc în exil, în iunie 1948, la Atena. Fiind de religie catolică, Principesa Ana avea nevoie de o dispensă papală pentru a se căsători cu regele României, care era creștin-ortodox. La acel moment o astfel de dispensă era considerată normală numai dacă soțul sau soția non-romano-catolic ar fi îngăduit ca eventualii copii rezultați din căsătorie să fie botezați și crescuți în religia romano-catolică. Regele Mihai a refuzat să facă o astfel de promisiune din moment ce ar fi violat statutul constituțional al monarhiei românești.

Nereușind să obțină dispensa necesară, cuplul a continuat cu pregătirile pentru nuntă. Astfel, la cererea papei Pius, Xavier ducele de Parma a emis o declarație prin care obiecta împotriva oricărei căsătorii fără acordul papei sau a familiei miresei, interzicându-le părinților miresei să participe la ceremonie. În aceste circumstanțe familia miresei a fost reprezentată de unchiul matern al principesei, Erik al Danemarcei, care a condus mireasa la altar. La ceremonie au fost prezenți, printre alții, regina-mamă Elena a României, Irina ducesa de Aosta, Katherine principesă a Greciei, Regina Alexandra a Iugoslaviei, Regina Frederika a Greciei alături de regele Paul al Greciei, gazdele evenimentului, Amedeo duce de Aosta, principele Erik al Danemarcei, unchiul reginei Ana, și rude din partea familiilor de Hanovra și Hesse.

Tatăl regelui Mihai, Carol și surorile acestuia, Maria, fostă regină-mamă a Iugoslaviei, Elisabeta, fostă regină a Greciei, și Ileana, arhiducesă de Habsburg-Toscana au fost înștiințați de eveniment,  însă nu și invitati. La început, au trăit în Italia și în Marea Britanie, apoi s-au mutat în Elveția.

Au împreună cinci fiice: Margareta – Principesă Moștenitoare a României, Custode al Coroanei României (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) și Maria (n. 1964).

În cercurile monarhiste și în familia regală a României a fost cunoscută sub titlul Majestatea Sa Regina Ana.

„Aş vrea să fac mai mult pentru România, dar nu numai din datorie, ci şi dintr-un sentiment de identitate, prin ceea ce sunt eu ca om, ca destin. Oamenii trebuie lăsaţi să prindă curaj fiindcă au fost complet culcaţi la pământ, iar poporul român este dăruit cu un talent enorm și sper ca românii să ajungă să fie din nou mândri de ei înşişi”,  mărturisea  Regina Ana a României.

Sâmbătă, 13 august 2016, Majestatea Sa Defunctă Regina Ana a României va fi purtată pe ultimul drum.

În Piața Palatului Regal, la ora 11.00, va avea loc o ceremonie funerară militară și religioasă. Accesul publicului în Piața Palatului este liber, în zonele special amenajate pentru participanți. Accesul presei este liber.

Capitala țării noastre și Curtea de Argeș vor cunoaște mâine primele Funeralii Regale din ultimii 78 de ani. La 24 iulie 1938, la Castelul Peleș, la București și la Curtea de Argeș aveau loc funeraliile Reginei Maria a României. Ele au fost precedate de funeraliile Regelui Carol I la 3 octombrie 1914, cele ale  Reginei Elisabeta la 21 februarie 1916 și cele ale Regelui Ferdinand I, la 25 iulie 1927.

Ceremonia funerară din Piața Palatului va avea loc în prezența Custodelui Coroanei și a Familiei Regale, precum și a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române. Vor fi prezenți membri ai Familiilor Regale străine și ai instituțiilor statului din România și din Republica Moldova.

La ora 10.55, militarii Brigăzii de Gardă 30 Mihai Viteazul vor purta sicriul acoperit cu stindardul Reginei și îl vor așeza pe catafalcul din Piața Palatului Regal. La ora 11.00, Înalt Preasfinția Sa Arhiepiscopul Ioan Robu, Mitropolit Romano-Catolic de București, va conduce slujba religioasă, având alături ierarhi și un sobor de preoți catolici. Ceremonia va avea loc în prezența ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române.

La ora 11.30, va avea loc ceremonia militară de așezare a sicriului în mașina mortuară. Cortegiul funerar va fi însoțit de doisprezece jandarmi călare, militari ai Ministerului de Interne. La ceremonia militară vor lua parte ofițeri și subofițeri de la Muzica Reprezentativă a Armatei și de la Brigada de Gardă 30 Mihai Viteazul.

De la ora 11.35 la ora 12.00, Cortegiul funerar va merge cu viteză redusă pe traseul Piața Palatului Regal – Bulevardul Magheru – Piața Romană – Piața Victoriei – Bulevardul Aviatorilor – Piața Charles de Gaulle – Arcul de Triumf. La Arcul de Triumf nu va avea loc nicio oprire și nu se va face slujbă religioasă.

De la Arcul de Triumf, cortegiul funerar va continua traseul, cu viteză obișnuită, către Curtea de Argeș, în intervalul orar 12.00 – 14.45, pe ruta Arcul de Triumf, Mogoșoaia, Buftea, Titu, Găești, Topoloveni, Pitești, Curtea de Argeș. Cortegiul funerar nu se va opri, de-a lungul călătoriei, dar va încetini viteza în localități.

La ora 15.00, va avea loc slujba de înmormântare a Reginei Ana în Pronaosul Noii Catedrale de la Curtea de Argeș. Ceremonia înmormântării va fi privată, în prezența Familiei Regale a României și a membrilor Familiilor Regale străine. Publicul va avea acces doar în fața porții de intrare în Parcul Arhiepiscopiei Curtea de Argeș. Presa va avea acces numai în fața Noii Catedrale de la Curtea de Argeș.

Ceremonia se va desfășura în două părți: ora 15.00-15.50, în fața Noii Catedrale; ora 15.50-16.10, ceremonia religioasă a îngropării, în Noua Catedrală. Slujba va fi oficiată de Înalt Preasfinția Sa Arhiepiscopul Calinic al Argeșului, în prezența Înalt Preasfinției Sale Arhiepiscopul Ioan Robu, Mitropolit Romano-Catolic de București.

Regele Mihai nu va putea să vină în ţară din motive de sănătate. Decizia a fost luată la recomandarea medicilor, iar Majestatea Sa rămâne la reşedinţa din Elveţia, se precizează într-un comunicat al Casei Regale.

La funeraliile Majestăţii Sale Defuncte Regina Ana a României şi-au anunţat prezenţa, membri ai Familiilor Imperiale ale Rusiei, Austriei şi Germaniei, ai Familiilor Regale ale Olandei, Belgiei, de Luxemburg, de Baden-Württemberg şi de Bourbon-Parma, precum şi ai Familiilor Princiare de Ligne, de Hohenberg şi de Schaumburg-Lippe.

Vor lua parte la funeralii: Alteţa Sa Regală Principele Lorenz al Belgiei, Alteţa Sa Imperială şi Regală Principesa Maria Astrid de Luxemburg, Arhiducesă a Austriei, Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducele Cristian al Austriei, Alteţa Sa Regală Maximilian, Mare Duce de Baden, Alteţa Sa Imperială şi Regală Principele Georg Friedrich al Prusiei, Alteţa Sa Imperială Marea Ducesă Maria a Rusiei, Alteţa Sa Regală Principele Carlos de Bourbon, Duce de Parma, care va reprezenta şi Familia Regală a Olandei, Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducele Martin al Austriei. Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducele Dominic al Austriei, Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei şi soţul său, Baronul Hans von Holzhausen, Alteţa Sa Regală Principele Eberhard de Württemberg, Alteţa Sa Serenisimă Principesa Anne de Ligne, Alteţa Sa Serenisimă Anita de Hohenberg, Contele Andreas de Bardeau, Alteţa Sa Serenisimă Principesa Eleonore de Schaumburg-Lippe, Alteţa Sa Serenisimă Tatiana Radzvill, doamna Fruchaud, Dr. John Fruchaud.

Familia Regală britanică nu va participa la funeraliile Reginei Ana, însă va fi reprezentată de însărcinatul cu afaceri al Ambasadei britanice şi de contele Tibor Kalnoky.

De asemenea, la funeraliile Majestăţii Sale Defuncte Regina Ana vor lua parte ASR Principesa Moştenitoare Margareta, Custodele Coroanei române, ASR Principele Radu, ASR Principesa Elena, ES domnul Alexander Nixon, ASR Principesa Sofia, ASR Principesa Maria, domnul Nicolae Medforth-Mills şi domnişoara Elisabeta Maria Biarneix.

Cărţi de condoleanţe sunt deschise la Castelul Peleş, la Palatul Regal  şi la Palatul Elisabeta. Ele sunt la dispoziţia publicului timp de 40 de zile de la data decesului. Mesaje de condoleanţe pot fi transmise online la http://www.familiaregala.ro/mesaje.

Radio România Reşiţa își exprimă cu emoție  compasiunea  și sincerele condoleanțe cu prilejul încetării din viață a Maiestății Sale Regina Ana, printr-o sinceră  reverenţă adusă  în memoria Maiestății sale, cea care alături de întreaga familie regală a contribuit cu devotament și bucurie pentru   promovarea spiritul românesc în lume!

Epilog:

 „Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie.”  Regele României Mihai-I    

Anca Bica-Bălălău