[FOTO-VIDEO] Alo, Alo aici Radio Reşiţa:La mulţi ani, Radio România!

Articol editat de Radio Resita, 1 noiembrie 2017, 13:56

Radio România, de 89 de ani, este Vocea Umană a unei națiuni care și-a păstrat identitatea

Manifestarea a început cu un mesaj al managerului Radio România Reşiţa:

„Sunt Laura Sgaverdea şi aparţin trup şi suflet celei mai tinere echipe din Radio România:Radio Reşiţa.Cu recunoştinţa noastră pentru voi şi pentru radioul mamă, vă mulţumim fiindcă sunteţi alături de noi acum în marea familie Radio România la ceas de   sărbătoare. O sărbătoare care are o poveste ce a început pe 1 noiembrie 1928, la ora 17, când se inaugura, cu apelul ”Alo, Alo aici Radio București, România”, postul național de radio.

Au trecut 89 de ani de la primele emisiuni radiofonice româneşti, realizate de pionierii radiofoniei din România.

Radio România de 89 de ani este Vocea Umană a unei națiuni care și-a păstrat identitatea.

Generații întregi au crescut cu radioul românesc bucurându-se și regăsindu-se în temele dezbătute, în muzica auzită sau în personajele teatrului radiofonic.Generații întregi au învățat și au iubit alături de Radio România.Generații întregi de români au trecut prin bezna totalitaristă cu, poate, singurul și cel mai fidel prieten: Radio România.

Radioul este locul unde ne-am trăit, ne  trăim şi sperăm să mai trăim o altă viaţă a vieţii noastre. Vocea părinţilor, a profesorilor, a prietenilor înseamnă vocea  radioului național,  o voce raţională care a fost în fiecare clipă alături de fiecare dintre noi, indiferent dacă am fost triști, singuri, bogați, săraci, indiferent de vârstă, condiție socială sau religie.

Radio România de 89 de ani este Vocea Umană a unei națiuni care și-a păstrat identitatea scriind împreună istoria unui neam născut în limba și literatura română.

„Mai mult decât tehnologie, avem nevoie de umanitate. Mai mult decât inteligenţă, avem nevoie de bunăvoinţă şi tandreţe. Fără acestea, viaţa devine potrivnică şi atunci totul e pierdut. Avioanele şi Radioul ne-au adus mai aproape”, spunea Charlie Chaplin.

În această seară muzica ne va aduce mai aproape, cu sufletul, de Povestea care se numește Radio România.

 Și, cum orice poveste merge mai departe, La Mulți Ani, Radio România!

Mulţumim Maestrului Sabin Pautza şi Liceului de Artă, pentru înobilarea acestei manifestări cu cele mai rafinate acorduri muzicale. Deasemenea, mulţumindu-vă tuturor celor prezenţi şi tuturor ascultătorilor noştri de pretutindeni, la ceas de sărbătoare şi în pragul Centenarului  Marii Uniri, vă rog să ducem această poveste mai departe susţinând şi demersul părintelui Mihai Ciucur printr-o solidaritate creştină în proiectul „Împreună dăruim Viaţă”.Este în menirea postului nostru de radio să ne păstrăm apartenenţa la Valori, Solidaritate şi Umanitate, fiind alături de semenii noştri în orice împrejurare.

Vă multumesc în numele echipei Radio România Reşiţa, în numele colegilor din radioul naţional  şi în numele tuturor celor care acum 89 de ani au început cea mai frumoasă poveste în eter pentru limba şi literatura română, pentru integritatea şi desavârşirea neamului românesc-RADIO ROMÂNIA.”

Alături de echipa radioului reşiţean a fost Preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin,Silviu Hurduzeu, Subprefectul judeţului, Sebastian Purec, Prorectorul Universității „Eftimie Murgu” din Reşiţa, Cristian Chioncel, oameni de cultură, dascăli, voluntarii de la Asociaţia Tinerilor Ortodocşi din Banatul de Munte, coordonaţi de Părintele Mihai Ciucur, care a transmis şi mesajul Episcopiei Caransebeşului, dar şi bănăţeni, fideli ascultători ai radioului reşiţean şi ai radioului naţional.

Alo, Alo aici Radio Reşiţa:La mulţi ani, Radio România!

Echipa Radio România Reşiţa

Nota Redacţei:

Povestea numită Radio România a început cu binecuvântarea Casei Regale. Astfel, la 22 decembrie 1926, se constituia Societatea de Difuziune Radiotelefonică, sub conducerea marelui inginer profesor Dragomir Hurmuzescu, părintele radiofoniei din România.Decretul regal de aplicare a „Legii Radiofoniei”, adoptat la 15 decembrie 1925, a fost transmis ulterior şi Oficiului Internaţional de Radiofonie de la Geneva.Pe 4 iulie 1926 apărea Decretul Regal de ratificare a „Jurnalului Consiliului de Miniştri“ nr. 2630 pentru aprobarea statutelor şi a prospectului de emisiuni ale Societăţii de Difuziune Radio Telefonică.Câteva luni mai târziu, la 28 octombrie 1926, era emis Decretul regal nr. 245 prin care se aproba statutul şi prospectul de emisiune a Societăţii de Difuziune Radio Telefonică din România.În octombrie 1926, Regele Ferdinand I a contribuit esenţial la înfiinţarea radioului public din ţara noastră, prin exprimarea, la Castelul Peleş, a acordului scris pentru înfiinţarea Societăţii de Difuziune Radio Telefonică din România, la doar şase ani distanţă de primele posturi care au emis din Marea Britanie şi din Franţa. Primul semnal în eter al radioului avea să fie lansat la 1 noiembrie 1928. Pe 4 aprilie 1936, Societatea de Difuziune Radiotelefonică devine Societatea Română de Radiodifuziune.În 1937, Societatea se dotează cu o organigramă: un Consiliu de Administrație, care fixa principiile de organizare și conducere; un Comitet de direcție, care controla activitatea Societății; o Direcție Generală, care includea Directorii adjuncți și Secretariatul general (arhiva și registratura); o Direcție a programelor vorbite și muzicale; o Direcție tehnică; Direcția contencios; Direcția administrativă; Direcția comercială. Exista un Președinte și un Director general numit de Consiliul de Administrație. Pe 31 decembrie Societatea Română de Radiodifuziune va trece în subordinea directă a Președinției Consiliului de Miniștri.Pe 20 februarie 1938 se lansează la radio Maria Tănase. Tot din 1937 începe să emită, experimental, postul de radio internațional, pe unde scurte, lungimea de undă de 32,5 m, cu o putere de emisie de 300 W.Pe 28 august 1938, un decret promulgat de regele Carol al II-lea prevede ca toate instituțiile publice, cu caracter propagandistic, să treacă sub directa supraveghere a Subsecretariatului de Stat al Presei și Propagandei. Decretul viza, desigur, și Societatea Română de Radiodifuziune. Titularul Subsecretariatului de Stat avea dreptul să-i înlocuiască pe cei doi administratori ai Consiliului de Administrație. În competența Consiliului, ramânea, astfel, doar gestiunea financiară a societății. În pofida perioadei dictaturii, radioul își continuă misiunea. În programul din anul 1938, partea vorbită deținea un procent de 22,37 %, iar muzica 52,32 %.

Radio Basarabia în 1940

Emisiunile experimentale ale primului studio regional, Radio Basarabia, au început la Chișinău în primele zile din iunie 1939. Emițătorul de 20 kw. instalat de firma Marconi la Chișinău a devenit cel mai bun din România datorită antenei moderne anti-fading care reduce radiația și favorizează propagarea undelor ce călătoresc aproape de suprafața solului. Radio Basarabia, condus inițial de Gheorghe Neamu, cu un program propriu de emisiuni în limba română și în limba rusă se inaugurează oficial pe 8 octombrie 1939. Pe 12 februarie 1939 se lansează o emisiune românească pentru America, ca mijloc de propagandă pentru participarea României la Expoziția Universală de la New York. În program: Poema română de George Enescu, o melodie populară în interpretarea Mariei Tănase, orchestra lui Grigoraș Dinicu interpretând o horă caracteristică, arii populare românești, cu concursul Valentinei Crețoiu Tassian și a lui G. Folescu.

Pe 2 noiembrie 1941 se deschide o altă stație regională Radio Moldova la Iași. Tot în 1941 se înființează și Corul Radio. Numărul de abonați la 31 decembrie 1942 era de 283.909. Apar emisiuni noi: Ora ostășească germano-română; Ora ostășească italo-română; Orașe românești; Transilvănenii și cultura română etc.

Anul 1943 marchează creșterea importanței emițătoarelor din teritoriu: se instalează noi emițătoare purtând fiecare câte un nume – Moldovița, Dobrogea, Argeș, Gloria, Piatra, Carpați, Bucegi, Olt. Acestea își dovedesc din plin utilitatea în august 1944, când, pentru câteva zile, posturile mari de la Băneasa și Bod nu mai pot emite.În condiții de război, deși evacuarea și dispersarea componentelor Societății de Radiodifuziune s-a produs începând cu 22 aprilie 1944, difuzarea programelor a fost asigurată fără întrerupere, chiar și în momentele grele din august 1944. Pe 23 august 1944 se difuzează mesajul regelui către țară și proclamația guvernului. Pe 24 august sediul Societății Române de Radiodifuziune este distrus de un bombardament german. Numărul de abonați la 31 decembrie 1944 scade la 96.759

Evenimentele politice care se succed cu repeziciune la finele războiului afectează structurile și activitatea instituției. Se fac schimbări politice majore. Noul Regulament de organizare și funcționare al Societății Române de Radiodifuziune menționează existența unei subdirecții generale de programe, cu o direcție politică, una culturală și alta muzicală. Deosebirea față de Regulamentul anterior este politizarea. Coordonata politică devine determinantă pentru toate emisiunile. Pe 11 iunie 1948 se produce naționalizarea Societății Române de Radiodifuziune. Pe 27 noiembrie 1952 se dă în folosință actuala clădire a Radioului, construcție începută în 1949 după planurile vechi ale SRR (din timpul administrației lui Vasile Ionescu). Arhitecți: Tiberiu Ricci, Mihai Ricci, Leon Garcia, Jean Beral.

În 1954 Societatea de Radiodifuziune emitea deja pe două programe.

În acest an încep să apară, treptat, studiourile regionale, odată cu dezvoltarea emițătoarelor pe unde medii în teritoriu: pe 15 martie se inaugurează Radio Cluj, pe 6 iunie Radio Craiova, în anul următor, pe 5 mai 1955 Radio Timișoara iar pe 10 decembrie 1956 se redeschide Radio Iași. În fine pe 2 martie 1958 apare și Radio Târgu-Mureș. În 1956 apare Televiziunea Română, cu care Radio România fuzionează, formând împreuna instituția numită Radioteleviziunea Română.

În 1956 și apoi în 1957 încep emisiunile pe unde ultrascurte (doar în București) ale Programului 1, respectiv Programului 2.

Continuă în același timp înființarea de studiouri locale: în 1958 apare Radio Târgu Mureș. În 1961 se inaugurează Studioul de Concerte Mihail Jora. În 1965 studiourile regionale emiteau 4.088 de ore de program, iar în 1971, 8.395 de ore.

Pe 5 mai 1963 începe să emită (de asemenea pe unde ultrascurte 72,08 MHz – 4,16 metri) Programul 3. Acesta difuza în general emisiuni de muzică clasică, piese de teatru și emisiuni culturale de la zilnic de la ora 21.00 la 23.00 (duminica 19.00 la 23.00). Ulterior durata emisiunilor crește până la 9 ore pe zi duminica și 8 ore în celelalte zile.

Pe 29 decembrie 1967 se dă în folosință clădirea actuală a Radio Cluj. Un imobil modern cu un studio muzical mare, unul pentru teatrul radiofonic, două studiouri de înregistrări, studioul de emisie și patru cabine de montaj.

Continuă înființarea de canale noi: în 1967 începe să funcționeze pe litoral, Radio Vacanța, iar în martie 1973 canalul 3 își mărește durata de emisie la 11 – 12 ore pe zi dedicându-se în mare parte tinerilor.

În ianuarie 1968 Programul 1 Radio trece în fine la emisia non-stop, după ce în 1967 orarul emisiunilor fusese 5.00 – 3.00. Programul 2 îsi difuza programele între orele 7.00 si 1.00 (sâmbăta până la ora 2.00 iar duminica de la ora 6.00). Programul 3 transmitea între orele 16.00 și 24.00 (duminica de la ora 15.00)

În anii ’70 și începutul anilor ’80, cele trei canale ale Radiodifuziunii difuzau 56 de ore pe zi: 24/24 pe Programul 1, 19 ore pe Programul 2 și 11 ore pe Programul 3.

În după-amiaza zilei de 12 ianuarie 1985 se desființează, din ordin politic, studiourile regionale. Programele 1 și 2 își reduc drastic emisia: program numai între orele 6.30 și 23.30, ulterior între orele 6 și 24 în fiecare zi.

Data de 22 decembrie 1989 a însemnat pentru Radio România și pentru societatea românească, un moment de răscruce și un examen. Din acel moment, Radio România își redeschide stațiile regionale, iar evoluția instituției este una ascendentă: în 1990 se înființează studioul regional Constanța; tot atunci începe să emită și Antena Bucureștilor – devenită mai târziu, în 1998, Radio București. Ulterior mai apare un alt canal, destinat populației rurale și intitulat Antena Satelor.

Vom evoca, în continuare, câteva momente esenţiale ale drumului parcurs împreună.

Activități conexe:

Oferta Radio România este completată de Agenția de Presă RADOR, Editura Casa Radio, Târgurile Gaudeamus (Târgul Internațional Gaudeamus – Carte de învățătură, Târgul Gaudeamus – Carte școlară și Caravana Gaudeamus, care cuprinde: Gaudeamus Craiova, Gaudeamus Cluj-Napoca, Gaudeamus Sibiu, Gaudeamus Timișoara și Gaudeamus Mamaia, și formațiile muzicale radio: Orchestra Națională Radio, Corul Radio, Corul de Copii Radio, Orchestra de Camera Radio, Big Band Radio, Orchestra de Muzică Populară Radio și Cvartetul „Voces”.

Agenția de presă RADOR a luat ființă în anul 1990. Redacția RADOR monitorizează informații apărute în limba română și în 15 limbi străine: din audiovizual – 57 de posturi de radio și de televiziune, precum și din presa scrisă – 150 de ziare, agenții de presă de pe toate continentele. Publică știri, interviuri, analize, comentarii grupate în fluxuri de știri politice, economice, științifice, precum și în buletine specializate: „România văzută din străinătate”, „Români de pretutindeni”, „Revista presei internaționale”, „Economia mondială”, „Economia românească”, „Cei 27 pentru Europa”, „Balcanii și Marea Neagră”, „Universul Științei”, site-ul RADOR.

 Gaudeamus – Noblețea lecturii Radio România se implică activ și direct în susținerea pieței românești de carte, lansând un concept original – «manifestarea formativă de piață». Târgul Internațional Gaudeamus – Carte de învățătură este în prezent cel mai important eveniment de tip expozițional din România, dedicat cărții și educației (din anul 2001 figurează în calendarul târgurilor de carte realizat la Frankfurt). Conform aprecierilor profesioniștilor domeniului și ale jurnaliștilor, Târgul Gaudeamus poate fi cotat drept unul dintre primele 10 evenimente de acest gen din Europa, din punctul de vedere al anvergurii și al valorii pieței astfel create. Târgul Gaudeamus – Carte școlară oferă un cadru adecvat pentru analiza, selecția și achiziționarea materialelor educaționale necesare în noul an școlar. Caravana Gaudeamus cuprinde: Gaudeamus Craiova, Gaudeamus Cluj-Napoca, Gaudeamus Sibiu, Gaudeamus Timișoara și Gaudeamus Mamaia.

 Editura Casa Radio -Editura Casa Radio valorifică sistematic arhivele scrise și sonore ale Societății Române de Radiodifuziune. Menirea acestui serviciu editorial al Radioului public constă în relevarea unei tradiții autentice în domeniul publicisticii radiofonice, prin valorificarea unui impresionant patrimoniu arhivistic scris și sonor, în readucerea în circuitul public, prin editări, a materialului documentar ce reflectă tendințele culturale și profesionale actuale din jurnalismul audiovizual. Producția Editurii Casa Radio cuprinde colecțiile: „Biblioteca Radio“, cu seriile „Magister“, „Tezaur“, „Repere XXI“ și „Manifest“, „Radio Prichindel“, „Lada de zestre“, „Biblioteca de poezie românească“, completate cu înregistrări din Fonoteca de Aur, colecții de CD-uri cu înregistrări de teatru radiofonic.

Teatrul Național Radiofonic -Prima emisie de teatru radiofonic a avut loc la 18 februarie 1929, când s-a transmis, în direct, piesa într-un act “Ce știa satul” de V. Al. Jean, în interpretarea actorilor Teatrului Național Maria Filotti și Romald Bulfinski. Teatrul Radiofonic a devenit „scena acustică” a întregii țări, cu cel mai numeros public, unic în peisajul mass-media cultural și artistic.

În fine, putem spune că de la prima emisie radio numai pe unde lungi, canalele Radio România sunt transmise astăzi atât pe unde medii, scurte, ultrascurte, cât și prin satelit, internet și prin radio digital terestru (DAB-T în București și în DRM pentru Europa Occidentală).