[EDITORIAL] Cu gândul la vacanţă

Articol editat de Alin Datcu, 26 mai 2014, 08:29

Și… la ce se poate gândi un mândru român la sfârșit de luna mai, ultima lună ășină de primăvară? Desigur, la… vară! Și nu la orice ne aduce vara, ci la…. vacanța de vară! E prea devreme, credeți? Aveși grijă ca să nu vă înșelați, fiindcă nici nu veți simți cum o să treacă timpul, de vă treziți în buza vacanței și până vă hotărâți atunci încotro s-o luați, vă prinde toamna! Prea multă vară nu avem la dispoziție, pentru că pe la noi totul se gândește în așa fel încât rezultatul final să fie cât mai încurcat!

Așa e și cu vacanța asta de vară, peste care se suprapun în mare parte examenele școlare de tot felul, de la bacalaureat la admiterea în facultate… Luna iunie e aproape toată ocupată, iar din iulie se duce vreo jumătate… așa că rămâne august… dar nu toată luna!… Septembrie e imediat după august și românu-turist trebuie să se întoarcă și acasă!…. Nu trebuie să fie mai mult de un elev cu examen, că acesta blochează tot familionul până ce acesta nu-și examinează resursa de inteligență!… Mai este și poporul muncitor, atât cât a mai rămas din el! Prin alte părți mai vestice, toată lumea are o lună întreagă pentru vacanță, pleacă fiecare pe unde vrea sufletul lui și-l lasă buzunarul, după care se dă adunarea și munca redevine vedetă! Pe la noi, pleacă fiecare după cum îi vine și își aranjează, iar cei care rămân cu creșterea economică se gândesc pe unde-or umbla colegii lor și ce bine-ar fi fost să fie invers!…. Sigur, sunt și locuri de muncă de unde nu pot pleca chiar toți odată în vacanță, dar și acolo există o ordine!

Asta-i pe de o parte… pe altă parte, sunt locurile de vacanță, precum stațiunile, de orice natură ar fi ele… Se pregătesc oamenii aici un an de zile ca să lucreze din plin o lună și jumătate – hai, două luni! Ș-atunci e normal că trebuie să adunii banii precum ursul somonii înainte de iernare, iar până vara viitoare să trîiască din grăsime!

La urma-urmei, cum spunea cineva : o excursie de vacanță este o treime plăcere, amintită cu bucurie și două treimi necazuri, uitate cu totul!

(Paul-Sever Smadu)

Sursa foto: wordsandphotoz.blogspot.com