[AUDIO] Doliu printre artişti. Marin Moraru a plecat în distribuţia Veşniciei
Alături de Gheorghe Dinică şi Victor Rebengiuc, Marin Moraru a primit în 2008 titlul de Doctor Honoris Causa al Universităşii de Artă Teatrală şi Cinematografie. În 2009 a primit Premiul Gopo pentru întreaga carieră. În 2013, Marin Moraru a scris şi o carte autobiografica, intitulata „Suntem ce sunt amintirile noastre”.
Nu ştiu de ce aplauzele noastre s-au răsfirat în prestanţa unui trist sentiment-Dumnezeu să-l odihnească!… Să-l odihnească de amăgirile şi singurătăţile unei lumi, prea teatrale în vârtejul unor timpuri când spectacolul ieftin a umplut scena vieţii, fără a-şi mai onora Marile Valori. O să ne fie dor de dumneata, Maestre, şi o să plângem încet, tot mai încet, pentru că nu peste mult timp nu o să mai avem pe cine, dar când o să privim către cer o să îţi vedem zâmbetul trist de pe o stea frumoasă.
Drum lin prin Lumina ce o iei parcă acolo Sus în inima Lui Dumnezeu.
Anca Bica Bălălău
Articol editat de Mirabela Afronie, 21 august 2016, 19:35 / actualizat: 22 august 2016, 17:22
Cunoscutul actor Marin Moraru a murit, duminică, 21 august la vârsta de 79 de ani, la Spitalul Elias din Capitală.
Marin Moraru este considerat unul dintre cei mai mari actori români ai generaţiei sale, având o carieră care cuprinde 25 de lung metraje şi roluri jucate pe scenele Teatrului de Comedie,Teatrului Bulandra şi Teatrului Naţional din Bucureşti. El a cunoscut consacrarea deplină în anii 70 – 80, când a fost distribuit în roluri importante din filme devenite celebre precum „Actorul şi sălbaticii” sau „Operaţiunea Monstrul”. În afara de rolurile memorabile pe care le lasa în cinematografia şi în teatrul românesc, Marin Moraru va ramâne în conştiinţa publicului şi prin interviurile acordate, multe dintre ele la Radio România:
Alături de Gheorghe Dinică şi Victor Rebengiuc, Marin Moraru a primit în 2008 titlul de Doctor Honoris Causa al Universităşii de Artă Teatrală şi Cinematografie. În 2009 a primit Premiul Gopo pentru întreaga carieră. În 2013, Marin Moraru a scris şi o carte autobiografica, intitulata „Suntem ce sunt amintirile noastre”.
Nu ştiu de ce aplauzele noastre s-au răsfirat în prestanţa unui trist sentiment-Dumnezeu să-l odihnească!… Să-l odihnească de amăgirile şi singurătăţile unei lumi, prea teatrale în vârtejul unor timpuri când spectacolul ieftin a umplut scena vieţii, fără a-şi mai onora Marile Valori. O să ne fie dor de dumneata, Maestre, şi o să plângem încet, tot mai încet, pentru că nu peste mult timp nu o să mai avem pe cine, dar când o să privim către cer o să îţi vedem zâmbetul trist de pe o stea frumoasă.
Drum lin prin Lumina ce o iei parcă acolo Sus în inima Lui Dumnezeu.
Anca Bica Bălălău