Conflict de natură constituţională în cazul Șova

Articol editat de Mirabela Afronie, 26 martie 2015, 14:07

Cu referire la soluţionarea solicitării formulate de (Direcţia Naţională Anticorupţie) D.N.A privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a senatorului ŞOVA DAN – COMAN pentru săvârşirea a trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu, procurorul şef al D.N.A. – doamna Laura Codruţa Kovesi a trimis o scrisoare preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, în care consideră că se impune sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru soluţionarea conflictului de natură constituţională creat între puterile statului, ca urmare a faptului că Senatul a refuzat să răspundă cererii formulate de procurori.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să transmită următoarele scrisoare transmisă către Consiliul Superior al Magistraturii

„La data de 13.03.2015, Direcţia Naţională Anticorupţie a sesizat ministrul Justiţiei pentru a cere Senatului României încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a senatorului ŞOVA DAN – COMAN pentru săvârşirea a trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu.
La data de 25.03.2015, Senatul României a comunicat ministrului Justiţiei că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, însă nu a fost întrunit numărul de voturi necesar pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării a unui senator. În acest sens, au fost avute în vedere prevederile art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora hotărârile de acest gen se adoptă cu votul secret al majorităţii membrilor camerei.
Din cuprinsul comunicării rezultă că Senatul nu a adoptat cu acest prilej o hotărâre prin care să admită sau să respingă cererea formulată de ministrul Justiţiei.

Având în vedere aceste împrejurări, considerăm că Senatul României a refuzat să răspundă solicitării care i-a fost adresată de reprezentanţii autorităţii judiciare, astfel încât ne aflăm în situaţia unul conflict de natură constituţională între puterile statului.

Considerăm că, în urma cererii cu care a fost sesizat, Senatul României avea obligaţia de a adopta fie o hotărâre de admitere, fie de respingere a acesteia. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 67 din Constituţie şi ale art. 83 din Regulamentul Senatului, în desfăşurarea activităţii, această cameră adoptă legi, hotărâri şi moţiuni simple.

Soluţionarea unei cereri printr-o comunicare adresată de preşedintele Senatului ministrului Justiţiei excede cadrului constituţional şi echivalează cu refuzul de a se pronunţa asupra cererii.

Pe de altă parte, condiţia de cvorum invocată în cuprinsul comunicării este contrară dispoziţiilor constituţionale, în condiţiile în care prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 989 din 01.10.2008 s-a constatat că cererile de această natură adresate sunt adoptate prin majoritatea simplă a parlamentarilor prezenţi. Astfel, s-a constatat că sunt neconstituţionale prevederile art. 155 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit cărora cerea privind urmărirea penală a membrilor Guvernului „se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor”, întrucât contravin art. 76 alin. 2 din constituţie, care prevede că adoptarea unor astfel de hotărâri se face cu majoritatea simplă.
Raţionamentul este pe deplin aplicabil şi în acest context, iar prin refuzul adoptării unei hotărâri cu privire la cererea ce i-a fost adresată, Senatul României a împiedicat ca instanţa de contencios constituţional să cenzureze o modalitate de aplicare a legii vădit contrară Constituţiei.
În acest context, activitatea organelor judiciare este blocată de către autoritatea legislativă prin omisiunea acesteia de a-şi îndeplini atribuţiile stabilite prin Constituţie, astfel încât considerăm că se impune sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru soluţionarea conflictului de natură constituţională dintre autorităţi”.