Oameni înaintea vremurilor-Catinca Ralea!
A rămas în memoria inimilor drept „Profesionistă a întrebării”, pentru fineţea, eleganţa şi ineditul cu care îşi croia interviurile, o stradă din Bucureşti şi o sală de consiliu a Societăţii Române de Radiodifuziune îi poartă astăzi numele-Catinca Ralea!
Articol editat de Casandra Silitra, 19 ianuarie 2025, 14:02
Din păcate a plecat pe 19 ianuarie 1981, la doar 52 de ani, cea ca-re a fost și soția respectiv marea iubire a celebrului actor Emanoil Petruț, cel care avea să îi dedice multe poezii pe lângă marea sa iubire în cei 21 de ani de căsnicie.Singurătatea avea să îl răpună pe Emanoil Petruț după moartea soției sale, stare ce s-a simțit și în poeziile sale:
„Mă simt atât de singur, că-mi vuie a pustiu pereții și-n acest strâmt hotar mă las lumii în dar”, mărturisea cu tristețe singură-tatea, Emanoil Petruț, care avea să plece după doi ani, pe 8 august 1983, la soția sa, în Ceruri. Amândoi își dorm somnul de veci în Cimitirul Bellu.
Catinca Ralea s-a născut la Bucureşti, pe 5 septembrie 1929, ca fii-că a Ioanei, născută Suchianu şi a esteticianului şi sociologului Mi-hai Ralea, doctor în drept şi filosofie, diplomat, om politic de stânga, profesor la Universitatea din Iaşi, membru al Academiei Române, director al revistei „Viaţa românească” şi nepoată pe linie maternă a criticului de film D. I. Suchianu.
Provenind dintr-o familie de intelectuali, Catinca Ralea urmat cursu-rile secundare în Statele Unite şi a absolvit Facultatea de limbi ro-manice şi clasice, secţia limba şi literatura franceză a Universităţii din Bucureşti între anii 1949 – 1953, după care avea să devină o excelentă vorbitoare de germană, franceză şi engleză.
În anul 1953 se angajează la Secţia engleză a Redacţiei emisiunilor pentru străinătate (REPS) a Radiodifuziunii Române, fiind mai întâi crainic, apoi redactor şi şef al secţiei din anul 1968.
În anul 1957 debutează ca traducătoare cu „Jurnalul Annei Frank”, piesă de Frances Goodrich şi Albert Hackett. Traduce în colaborare cu Eugenia Câncea în anul 1960 „Tess d’Urberville”, a lui Thomas Hardy și în 1964 volumul „Moara de pe Floss”, autor George Eliot.
Tot în 1964 scoate traducerea cărţii lui J.D. Salinger „De veghe în lanul de secară”, realizată în colaborare cu Lucian Bratu.
În anul 1967 realizează alte două traduceri – D.H. Lawrence „Par-fum de crizanteme” şi volumul lui Truman Capote, „Harfa de iarbă şi alte povestiri”, în colaborare cu Constantin Popescu.
Un an mai târziu traduce „Centaurul”, creaţia lui John Updike, în 1971, în colaborare cu Cella Serghi, „Vă place Brahms ?”, al lui Francoise Sagan, iar în 1975 traduce „O poveste cu un hobbit” au-tor J.R.R. Tolkien. Catinca Ralea a ridicat prestaţia radiofonică la rang de artă, iar traducerile sale au reuşit întotdeauna să se aprop-ie de anvergura originalului, prin expresivitate modernă şi coerenţă stilistică.
În 20 iulie 1969, Catinca Ralea a realizat împreună cu regretatul crainic Ion Ghiţulescu transmisia radiofonică în direct a aselenizării şi a celor mai importante momente ale misiunii Apollo 11.
A coordonat secţia de limbă engleză a radioului public timp de mulţi ani, intervievându-i, printre alţii, pe Saul Bellow, William Saroyan, Alvin Toffler, Iris Murdoch, Yehudi Menuhin, Arthur Rubinstein, Henry Moore, Margaret Thatcher, Edward Kennedy, Barbara Wal-ters, Christiaan Barnard.
A fost, de asemenea, una dintre prezenţele distincte ale micului ec-ran.
Catinca Ralea este incontestabil una dintre doamnele care a marcat secolul XX, o voce și un reper pentru multe generații de acum înco-lo, una dintre personalitățile naționale care ’’au văzut idei’’, par-afrazându-l pe Camil Petrescu.
Să nu uităm!
