La multi ani, Liubița Raichici!

„Apropos de poeţii de aici ( din Caraş-Severin), nu pot să spun amănunţit în cine cred mai mult. Cel mai mult cred în poeţii tineri pe care n-am avut ocazia să-i cunosc bine.(…) Alături de ei amintesc mai mult simbolic, numele lui Doclin, Chichere, Şeitan, Sârbu, Olga Neagu, care sunt mai cunoscuţi. Mă bucur că aici trăieşte o mare poeta a României, Liubiţa Raichici pe care eu o consider cea mai subtilă poetă care scrie în România, în limba sârbă. Mă bucur că a tradus şi din poeţii sârbi cu multă dragoste şi exactitate, ceea ce mi se pare un lucru deosebit,” afirma regretatul și de curând plecatul în raiul cuvintelor, academiceanul Adam Pusloici, în revista Reflex, Reşiţa, 2014 despre aniversata poeziei acestei zile, Liubița Raichici.

Articol editat de Anca Bălălău, 19 ianuarie 2023, 12:12

Slujește cuvântul ca poet, traducător, eseist, de asemenea scrie în limbile sârbă şi română. După Nichita Stănescu este cel mai iubit poet român în Serbia. În România ești cel mai iubit poet de origine sârbă.

‘’Trăiesc plenar în ambele limbi, scriu cum respir la fel de ușor, nu a fost întotdeauna așa, dar acum este așa –pur și simplu într-o zi scriu sârbește, în altă zi scriu românește, dar sunt doi pomișori din aceeași rădăcină, trăiesc în mine așa, le-am primit cu multă dragoste sau ele nu mi s-au întâmplat, s-au întâmplat o dată cu mine.Așa s-au așezat.Și pentru asta sunt foarte bucuroasă. De multe ori m-am plâns pentru că nu toată lumea înțelege… mi-a fost greu, nu am înțeles de ce nu este primită dragostea aceasta și i-am spus o dată Duhovnicului meu –uite, sunt oameni care zic că nu-i chiar așa, sau că exagerez și el mi-a spus că fiecare cum îi bate antena, nu te supăra și fi fericită că tu ai primit această inimă așa! Și, într-adevăr, dintre lucrurile frumoase pe care le-am primit eu în viață este și o diplomă pe care scrie –Liubița Raichici-pod viu! Asta mi-a plăcut în mod deosebit!”- mărturisește poeta.

Este doctor în filologie, cu tema „Vasko Popa în literatura română” şi o mare, o pătimaşă româncă.
Într-un poem dedicat tatălui său, povesteşte direct „cum mi-am dat seama că sunt româncă”. Cândva, un activist comunist a dorit s-o alunge cu o înjurătură: „Marş în Serbia mamei tale!” Fiica unui „titoist” deportat în Bărăgan, salvat de la moarte de doi români basarabeni, Liubiţa Raichici a replicat: „Nu plec nicăieri, sunt ortodoxă. Sunt româncă. Bunica mea, Liubiţa, mi-a spus: «Ca să porţi coroana de om, trebuie să ai trei etaje: minte, obraz şi inimă». Or, tu, comunistule, nu meriţi să porţi nici măcar curea„.

Liubița Raichici este primul român a cărui teză de doctorat se găseşte în Biblioteca Congresului American, care deţine una dintre cele mai rare cărţi, Biblia lui Gutenberg (the Gutenberg Bible), una din cele 42 rămase în întreaga lume, peste 1 milion de ediții ale ziarelor din toată lumea din ultimele trei secole, peste 6.000 de benzi desenate, filme, 4,8 milioane de hărți, 2,7 milioane de înregistrări, peste 13,7 milioane de poze și imagini, inclusiv desene arhitecturale și piese de artă, Betts Stradivarius și Cassavetti Stradivarius. Tot aici, au loc concerte de muzică clasică şi excursii pentru toţi doritorii ce vin să se delecteze din astfel de frumuseţi!

A publicat peste 33 volume de versuri, în limbile sârbă, română şi bilingve, a tradus proză şi poezie din sârbă în română şi viceversă, traduce tematică diversă în cadrul proiectelor transfrontaliere România-Serbia din fonduri europene, etc. Opera sa literară este tradusă în mai multe limbi de circulaţie europeană.

Din anul 2011 a fost iniţiatorul, organizatorul şi directorul FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ,,PORŢILE POEZIEI”.

Acum este student, din nou, își trăiește destinul cu bucurie și demnitate.
Deviza sa în viață este: „Dacă omul nu-şi lasă o bucată de suflet în ceea ce face, nu merită să trăiască pe pământ! „

Liubiţa Raichici s-a născut pe 19 ianuarie 1962, în Moldova-Nouă, Caraş-Severin.A absolvit Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Filologie, secţia limba şi literatura rusă, limba şi literatura română, în anul 1985. A făcut studii postuniversitare, la Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, specializare Antropologie şi lingvistică, domeniul slavo-român, 2005;Studii doctorale cu tema ,,Vasko Popa în literature română” (prof.univ.dr. Cornel Ungureanu) la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Istorie, Teologie şi Litere, 2005-2008;Doctor în filologie din anul 2008.

Deţine Meritul cultural în rang de Cavaler, cat. I-a, pentru literatură, acordat de Preşedinţia României şi Ministerul Culturii, 2004;Zlatna značka Kulturno-provetne zajednice Srbije , Insigna de aur a Uniunii Cultural Educative a Serbiei, acordată de Ministerul Diasporei a Republicii Serbia şi Uniunea Cultural Educativă a Serbiei, 2007;Crucea ,,Episcop Elie Miron Cristea”, pentru mireni, Episcopia Caransebeşului, Patriarhia Română;Crucea ,,Sfântu Gheorghe”, cat.II, pentru mireni, Episcopia Nikşici, Patriarhia Sârbă, Montenegru.

A fost director executiv al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional a judeţului Caraş-Severin şi din anul 2011 este iniţiatorul, organizatorul şi directorul FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ,,PORŢILE POEZIEI”.
Este fragilă și delicată, orfană de răutăți și fidelă prietenilor. De altfel este un minunat prieten al echipei Radio România Reșița!
La mulți ani, Liubița Raichici!

Nota redacţiei:
Activitate profesională:
– Profesor la Şcoala generală Gârnic (1984- 1985);
– Instructor-metodist la Casa de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa (1985-1990);
– Deputat numit din partea Uniunii Democrate a Sârbilor din România în Parlamentul României pentru minoritatea sârbă din judeţul Caraş-Severin (1990-1992);
– Bibliotecar-cercetător la Biblioteca judeţeană ,, Paul Iorgovici” din Reşiţa (1992-1994);
– Redactor la cotidianul ,,Timpul” din Reşiţa (1992-1994);
– Supervizor la ONG ,, Pentru fiecare copil o familie”(1994-1996);
– Din 1996 până în anul 2010 consilier superior la Direcţia pentru Cultura, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a judeţului Caraş-Severin;
– Din 2003, consilier superior I, grad I A, domeniul coordonare Programe Culturale pentru minorităţi etnice a judeţului Caraş-Severin;
– Din octombrie 2010 director executiv al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional a judeţului Caraş-Severin;
– Din 1996 participă ca expert voluntar la implementarea Programelor transfrontaliere regionale şi locale cu finanţare UE, CARDS şi PHARE CBC, în domeniile economic şi de dezvoltare socială, industrie şi agricultură, protecţia mediului, dezvoltarea turismului, dezvoltarea infrastructurii locale, pentru colaborare culturală şi sportivă, activităţi comune de educaţie, colaborări în domeniul dezvoltării tehnologiilor şi inovaţiilor (pentru Fundaţia Activity; Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a judeţului Caraş-Severin; Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Caraş-Severin; Camere Regională de Comerţ Pojarevaţ, Serbia etc.);
– Din anul 2011 este iniţiatorul, organizatorul şi directorul FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ,,PORŢILE POEZIEI”
ORDINE, PREMII, DISTINCŢII
PREMII LITERARE
Premiul Literar Sârb, acordat de Uniunea Sârbilor din România şi avocatul Dragan Stojković din Belgrad, Timişoara, 1996;
Diploma de merit, acordată de Societatea Cultural Artistică Mihai Eminescu din Coştei, R.F. Iugoslavia, 1997;
Premiul de poezie pentru anul 1997 al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România,1998;
Diploma de excelenţă, acordat de Asociaţia pentru Cultură şi Artă Astra, Coştei, R.F.Iugoslavia, 1998;
Premiul literar al Fundaţiei Octavian Doclin, la capitolul Cultura minorităţilor naţionale, Reşiţa, 1999;
Premiul special pentru poezie a juriului Poesis, Satu Mare, 2000;
Premiul Pana de înger, acordat de Biblioteca judeţenă Paul Iorgovici, Reşiţa, 2000;
Diploma de onoare, acordată de Biblioteca municipală Mihai Halici, Caransebeş, 2000;
Premiul literar pentru anul 2000, acordat de Filiala Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, 2001;
Premiul ,,Nichita Stănescu”, acordat în cadrul ,,Serilor de poezie Nichita Stănescu”, Dezeşti, 2009;
Premiul ,,Stojan Stiv Tešić“, acordat de Republica Serbia pentru promovarea literaturii sărbe în spaţiul cultural român, la Belgrad, 2009;
Marele premiu ,,Balcanica” pentru traducere, la Festivalul ,,Balcanica” de la Brăila, 2012;
Marele premiu ,,Balcanica” pentru traducere, la Festivalul ,,Balcanica” de la Brăila, 2013;
Marele premiu ,,Balcanica” pentru traducere, la Festivalul ,,Balcanica” de la Brăila, 2014;
Marele premiu ,,Balcanica” pentru traducere, la Festivalul ,,Balcanica” de la Brăila, 2015;
Marele premiu ,,Balcanica” pentru traducere, la Festivalul ,,Balcanica” de la Brăila, 2016;
Ordinul Naţional ,,Kapetan Miša Anastasijević”,
statuetă şi distincţie, Republica Serbia, 2017;Şi altele.
DISTINCŢII
Vidovdanska povelja ( Diploma de Sf. Vid), acordată de Uniunea Sârbilor din România pentru contribuţia deosebită în păstrarea culturii sârbe şi a fiinţei naţionale, Timişoara, 1999;
Diploma de recunoştiinţă, acordată de Crucea Roşie a Iugoslaviei, Serbiei şi Voivodinei pentru sprijinul acordat Crucii Roşii ca aceasta să-i ajute pe alţii, la Belgrad, Novi Sad, Pancevo, 1999;
Diploma de merit, acordată de Liga de Prietenie Româno-Sârbă, pentru contribuţii remarcabile la promovarea prieteniei româno-sârbe, Bucureşti, 2000;
Diploma de recunoştiinţă, acordată de Consulatul General al Republicii Federative Iugoslavia pentru contribuţia majoră avută în dezvoltarea relaţiilor sârbo-române şi multiple colaborări cu ţara de baştină, Timişoara, 2000;
Diploma de suflet, pentru consolidarea organizaţiilor de pensionari, acordată de CAR al Pensionarilor Moldova-Nouă, Moldova-Nouă, 2000;
Cetăţean de onoare a comunei Berzasca, pentru merite deosebite în sprijinirea activităţii social-culturale din comuna Berzasca, Berzasca, 2003;
Cetăţean de onoare al municipiului Reşiţa, pentru merita deosebite în creşterea prestigiului şi renumelui Municipiului Reşiţa, 2010;
Diploma de cinstire ,,Ilie Tezviteanul” acordată de Episcopia Ortodoxă Română a Caransebeşului, 2011;
Cetăţean de onoare a comunei Gârlişte, judeţul Caraş-Severin, 2011;
Diploma de excelenţă, pentru sprijinul nemijlocit în desfăşurarea menifestărilor cultural-artistice, acordată de Asociaţia Platanul Resicabanya, 2016;
APARTENENŢĂ LA ORGANIZAŢII ŞI ORGANISME
membru al Uniunii Scriitorilor din România
membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Serbia
membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Srpska
membru ,,Matica srpska”din Novi Sad, Serbia
membru al Uniunii Sârbilor din România
membru al Societăţii Ziariştilor din România
membru al Asociaţiei Bibliotecarilor din România
membru fondator al ONG-ului Pentru fiecare copil o familie
membru al Asociaţiei Antifasciştilor din România
membru al Fundaţiei Activity pentru Resurse Umane şi Dezvoltare Durabilă, Reşiţa
EXRTASE DIN REFERINŢE CRITICE
Această poezie te determină s-o iubeşti dar, în acelaşi timp, te şi doare, ne(re)prezintă aşa cum suntem noi sârbii în esenţă, pentru că această este starea noastră interioară, cea din noi, din casele noastre. Viaţa este cea care ne aruncă CU ADEVÂR ÎN FAŢA VÂNTULUI. Convinşi fiind că Liubiţa Raichici este preot în chemarea sa , credem că adevăratele bucurii abia urmează.
dr. fil. Slavomir Gvozdenovici, poet şi critic literar, în revista Knjižene novine, 1987
Colţii timpului nu luminează doar drumul înapoi, spre tradiţie, ci şi pe cel care duce la esenţe, la străvechi mesaje, la stră, stră origini. Acest extraordinar sentiment al limbii îl are, credem noi, şi poeta Liubiţa Raichici care trăieşte şi creează lângă Timişoară, geografic nu prea departe de ţara mama a limbii sârbe, dar printr-un nu prea fericit complex de împrejurări, în mai multe feluri, ruptă de această vena dătătoare de viaţă poetică .
Poet şi critic literar Dragomir Brajkovici,în prefaţa volumului Tišina pred srpsku reć, 1990
Şi cu mintea şi cu inima, Liubiţa Raichici introduce în spaţiul personalităţii sale lirice şi a artei sale poetice inconfundabile tot ceea ce iubeşte dar şi spre ce tinde, convinsă că şi ultimul vers( oricât de dureros va fi asta), va fi în sârbeşte.Poeta Liubinca Perinaţ Stancov, în săptămânalul Naša Reč,2000