Ascultă Radio România Reșița Live

Fănuș Neagu, omul care a scris despre fotbal și s-a jucat cu slovele, împlinea 93 de ani

Dintre boemii secolului trecut este și Fănuș Neagu „Frumosul nebun al marilor orașe”, un personaj la fel de cunoscut pe stadion și la teatru, care a vorbit cu oamenii şi s-a tutuit cu sfinţii!

Fănuș Neagu, omul care a scris despre fotbal și s-a jucat cu slovele, împlinea 93 de ani

Articol editat de Anca Bălălău, 5 aprilie 2025, 21:11

Născut pe 5 aprilie 1932 în Grădiştea Brăilei, povestitorul, memorialistul, nuvelistul, romancierul, cronicarul sportiv și dramaturgul, căruia i s-a ursit atunci să caute „Frumoşii nebuni ai marilor oraşe”, Fănuş Neagu a vorbit cu oamenii şi s-a tutuit cu sfinţii, mărturisind:
„Am făcut un jurământ din copilărie să-i găsesc şi-am avut norocul ca aproape în fiecare zi a vieţii mele să dau peste ei. Săptămânile în care nu-i găsesc sunt lipsite de inteligenţă şi bolnave”.

A urmat cursurile Liceului Militar din Iași (1944-1948), ale Școlii Pedagogice nr. 2 din București (1948-1951), ale Școlii Pedagogice ”Costache Negri” din Galați (1951-1952), ale Școlii de Literatură ”Mihai Eminescu” (1952-1953) și apoi cursurile Facultății de Filologie a Universității din București (1954-1957), conform lucrării ”Membrii Academiei Române” (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, 2003).
După ce și-a terminat studiile, a fost profesor suplinitor la Școala generală din comuna Largu-Galați (1953-1954), apoi a lucrat ca redactor la ”Scânteia tineretului” (1954-1956), la revistele ”Luceafărul” și ”Amfiteatru” (1965-1968); director al săptămânalului ”Țara” (1990). În 1991, a reluat împreună cu Eugen Simion, Marin Sorescu și Valeriu Cristea, publicarea revistei ”Literatorul”.

A condus Teatrul Național ”I.L. Caragiale” din București, în calitate de director, între anii 1993-1996.
Literar, a debutat cu nuvela ”Dușman cu lumea”, apărută în revista ”Tânărul scriitor” (1954), cinci ani mai târziu debutând editorial cu povestirile din ”Ningea în Bărăgan” (1959, volum reeditat în 1964, cu unele completări, sub titlul ”Cantonul părăsit”), potrivit ”Dicționarului scriitorilor români” (Ed. Albatros, 2001).

Au urmat volumele ”Somnul la amiază” (1960), ”Dincolo de nisipuri” (1962), ”Cantonul părăsit” (1964), ”Vară buimacă” (1967), ”Casa care se leagănă” (1971), ”În văpaia lunii” (1972), ”Fântâna” (1972), ”Pierdut în Balcania” (1982), ”Povestiri din drumul Brăilei” (1989), ”Partida de pocher” (1995), ”O corabie spre Bethleem” (1998).
Câteva dintre nuvelele și povestirile sale au fost traduse și incluse în numeroase antologii apărute în străinătate.

”Inspirată îndeosebi de lumea țărănească, dar și de exotica ambianță portuară dunăreană din zona sud-estică a țării, nuvelistica lui Neagu narează întâmplări neobișnuite, multe comice la modul absurd, portretizează oameni suciți, trăsniți, unii încântători prin pitorescul ‘buimac’ și inteligența debordantă anapoda”, notează Dumitru Micu în Dicționarul scriitorilor români.

A scris şi scenariile unor filme precum „Ciprian Porumbescu” (1973) – autorul dialogurilor, „Dincolo de nisipuri” (1974), „Punga cu libelule” (1981) – împreună cu Vintilă Ornaru – şi „Sosesc păsările călătoare” (1985).

Atras de teatru, a scris câteva piese, între care ”Echipa de zgomote” (1970, piesă în două părți), ”Scoica de lemn” (1978), ”Casa de la miezul nopții sau Paiața sosește la timp” (1988), toate premiate de Uniunea Scriitorilor, ”Olelie” (1983). A semnat, singur sau în colaborare, scenarii de film: ”Lumină de iulie” (1963), ”Casa de la miezul nopților” (1975), ”Lișca” (1983), ”Sosesc păsările călătoare” (1984), ”Casa din vis” (1991), ”Terente — regele bălților” (1995).

Învingător din punctul de vedere al umorului ce lucește și astăzi pe valurile Dunării, cu entuziasmul copilului care descoperea fiecare zi ca pe cea mai frumoasă jucărie din vitrina unui magazin de vise, Fănuș Neagu a rămas în sufletele tari ale românilor ca o lacrima din care Dunărea își ia înapoi veșnicia!
Chiar dacă „acea lume nu va reveni în veci pentru că am pierdut, cu vârsta, cheiţa care întoarce ceasul de la brâul zânei. S-au răsturnat timpurile, ţăranii s-au dus să culeagă căpşune în Spania cea plină de castele iluzorii, bălţile Brăilei au fugit în cer, iar Fata Morgana a părăsit gorganele câmpiei ca să danseze într-un port pustiu”, Fănuș Neagu a respirat bucuria vieții și a dus-o Îngerilor ca pe-o spovedanie până atunci când a plecat…

A iubit fotbalul adevărat, venerându–i legendele: Dobrin, Dinu sau Dumitrache, dar a fost mai ataşat de boxeri şi de poveştile lor de viaţă. A scris cu sinceritate şi despre unii, şi despre ceilalţi:
„Acum zici Steaua, Universitatea Craiova, Rapid, Dinamo şi faci doi paşi îndărăt. Trecem cu toţii pe sub un cer de crizanteme negre şi prin duminicile nimănui”, mărturisea cu o tristeţe seacă.

Reputatul academician Eugen Simion îl caracteriza: „Agrea spectacolul vieții. A fost un fenomen în felul lui. Fănuș Neagu este un noroc al limbii române și nu îi înțeleg pe cei care l-au marginalizat. Era un scriitor care citea, un cititor atent. Alături de Bănulescu și Preda, Neagu este un prozator esențial, al gândirii. A reinventat literatura, în felul lui inimitabil. Era un personaj la fel de cunoscut pe stadion și la teatru”.

A fost prietenul brăileanului nostru din Banatul de Munte, Mircea Cavadia, alături de care a făcut risipă de umor şi iubire spălate în agerimea ce îi unea, dar şi ostoia de bucuria de–a trăi asemeni apei ce adapă pământurile încercate de secetă.

Fănuș Neagu face parte din generatia ’60, neegalată de celelalte până în prezent şi este asemeni unui vin bun, conform zicerii sale: „am băut aseară un vin atât de bun că-mi venea să-i zic dumneavoastră” … și pentru că ne-a lăsat testamentar dreptul de a tutui Sfinții, poate că îi putem dedica un gând în amintire, celui care acum slobozește umorul și frumusețea limbii și literaturii române Îngerilor făcându-i poligloți de limba română, pentru câ „limba română e distanţa dintre inimă şi umbra ei, care se numeşte suflet”.

A plecat pe 24 mai 2011, ora 3:30 a.m. la Spitalul Elias din București.

Fănuş Neagu a fost înmormântat la 26 mai 2011, pe Aleea Academicienilor a Cimitirului Bellu în prezenţa a sute de prieteni şi cunoscuţi care au venit să-l conducă pe ultimul drum.

Pe ultima copertă a volumului, Fănuş Neagu mărturisise:
„Zilnic, întreaga mea fiinţă emite ordonanţe ultimative: scrie, scrie, chiar dacă simţi moartea căţărându-ţi-se în cârcă. Pentru că Dumnezeu m-a dăruit cu talent şi voinţă, inima şi conştiinţa mea au ales definitiv, încă din prima tinereţe, durerea pentru şlefuirea cuvintelor, suferinţa pentru idee şi bucuria încântată de a povesti”.

Casa în care Fănuş Neagu a locuit, în comuna natală Grădiştea, din judeţul Brăila – şi locul în care a scris un capitol din „Îngerul a strigat” – , sau „Casa din crivăţ”, cum o numea scriitorul, a fost renovată în 1959, apoi a fost reparată în 2011, adăpostind Casa Memorială „Fănuş Neagu” (inaugurată, oficial, pe 3 iulie 2011). Casa bătrânească prezintă obiecte care au aparţinut familiei scriitorului, unelte de lemnărie, război de ţesut, diverse obiecte de artă plastică şi decorativă dar şi cărţi.
De asemenea, la Brăila, există Şcoala Gimnazială „Fănuş Neagu”.

La 6 februarie 2012, la clubul Ramada-Majestic, Teatrul Naţional Radiofonic organiza audiţia premierei „Echipa de zgomote” de Fănuş Neagu.
Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mircea Albulescu.
În distribuţie: Ion Caramitru, Maia Morgenstern, Constantin Dinulescu, Marius Manole, Ilinca Goia, Costina Ciuciulică, Mihai Calotă.

Publicată în 1970, la Editura Cartea Românească, distinsă cu Premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România, jucată în 1985 la Teatrul Giuleşti, piesa „Echipa de zgomote” de Fănuş Neagu cunoştea o variantă radiofonică remarcabilă, sub bagheta maestrului Mircea Albulescu, o punere în undă percutantă şi în acelaşi timp tulburătoare, emoţionantă şi totodată încărcată de cruzime, proiectând în planul realului, dar şi în planuri simbolice, drame de familie, impulsuri, instincte, pasiuni şi aspiraţii frânte.

„Voi fi înjurat cumplit? Cred că da: Şi? Scriu despre întâmplări petrecute. Ipocriţii mă vor citi şi mă vor insulta. Dar vor trebui să recunoască: „Omul ăsta nu minte, aşa suntem! Roma veche trăieşte în noi”, spunea inegalabilul Fănuş Neagu.

Etichete:
In memoriam, Gina Patrichi-o actriță simbol, o femeie fascinantă, o personalitate complexă
Poveşti de viaţă marți, 18 martie 2025, 19:47

In memoriam, Gina Patrichi-o actriță simbol, o femeie fascinantă, o personalitate complexă

„În momentul în care cei care slujesc Adevărul vor fi tot mai puțini, lumea va începe să-i creadă pe cei mulți”, spunea un mare...

In memoriam, Gina Patrichi-o actriță simbol, o femeie fascinantă, o personalitate complexă
’’A fi vizibil înseamnă a fi în lumină,’’mărturisește cel care a venit în lumina sufletelor noastre acum 68 de ani, Horia-Roman Patapievici
Poveşti de viaţă marți, 18 martie 2025, 19:40

’’A fi vizibil înseamnă a fi în lumină,’’mărturisește cel care a venit în lumina sufletelor noastre acum 68 de ani, Horia-Roman Patapievici

„Formarea mea, potrivit limbajului curent, este legată de cărţi, de experienţe şi de oameni. Sensul global pe care îl dau existenţei mele...

’’A fi vizibil înseamnă a fi în lumină,’’mărturisește cel care a venit în lumina sufletelor noastre acum 68 de ani, Horia-Roman Patapievici
Mircea Eliade, românul celebrat în întreaga lume academică, 118 ani de la naștere!
Poveşti de viaţă joi, 13 martie 2025, 20:26

Mircea Eliade, românul celebrat în întreaga lume academică, 118 ani de la naștere!

„Toți suntem nemuritori, dar trebuie să murim întâi”, scria Mirceea Eliade, cel care, încă din copilărie a manifestat o serioasă...

Mircea Eliade, românul celebrat în întreaga lume academică, 118 ani de la naștere!
In memoriam, George Călinescu-60 de ani de la moarte!
Poveşti de viaţă miercuri, 12 martie 2025, 15:42

In memoriam, George Călinescu-60 de ani de la moarte!

In memoriam, George Călinescu-60 de ani de la moarte! Povestea începutului de viață, demnă de un film. „Unde nu e luptă, nu e nici...

In memoriam, George Călinescu-60 de ani de la moarte!
Poveşti de viaţă marți, 11 martie 2025, 14:40

Adam Puslojić, prearomânul limbii și literaturii române de pe celălalt mal al Dunării, împlinea 82 de ani!

‘‘Nu mi-e frică de oamenii minunați și celebri. Niciodată nu mi-a fost. N-are cum să-ți fie frică de bucurie. Mă impresionează și, în...

Adam Puslojić, prearomânul limbii și literaturii române de pe celălalt mal al Dunării, împlinea 82 de ani!
Poveşti de viaţă duminică, 9 martie 2025, 15:44

Ion (Pino) Caramitru împlinea 83 de ani

Împlinea pe 9 martie 83 de ani, dacă soarta nu l-ar fi luat în lumea fără de dor pe 6 septembrie 2021.Ion Caramitru, pe numele real, Ion Horia...

Ion (Pino) Caramitru împlinea 83 de ani
Poveşti de viaţă marți, 4 martie 2025, 15:27

Toma Caragiu, o victimă a cutremurului din 1977

Au trecut 48 de ani de la cel mai puternic cataclism natural din România, cutremurul ce s-a produs la ora 21:22:22, în data de 4 martie 1977, cu...

Toma Caragiu, o victimă a cutremurului din 1977
Poveşti de viaţă duminică, 2 martie 2025, 19:52

Românul s-a născut poet – 109 de la moartea lui Carmen Sylva

O zi ca oricare alta pentru mulți dintre noi, o zi de 2 martie în care comemorăm pe Carmen Sylva…A tradus în mai multe limbi poeții și...

Românul s-a născut poet – 109 de la moartea lui Carmen Sylva