[AUDIO-FOTO] Cât eu voi exista în Austria, am să lupt pentru o Comunitate de Români Unită
Oh, cazul cel mai grav… este greu de spus… toate au avut povestea lor și gradul lor de gravitate…”Imi aduc aminte de un caz” și aș dori să vi-l împărtășesc:
Un băiat tânăr din București lucra la o fabrică în „Sankt Polten”, lucra la negru și era exploatat de cel pe care îl credea „Socru”… tânărul cu fata domnului respectiv având o relație. Într-o zi acest tânăr a avut un grav accident de muncă și nu își mai putea mișca piciorul, iar „Socrul” nu dorea să îl ducă la spital, deoarece a lucrat la negru, deși spitalul se afla la doar 10 km. Puștiul și-a făcut curaj și mi-a scris pe facebook că nu mai suporta durerea și are nevoie neapărat de tratament. Mi-am luat inima în dinți și am plecat cu mașina 82 km la el.
Într-adevăr era exact așa cum mi-a spus… nu iși mai putea mișca piciorul… când am văzut acest lucru, l-am luat de urgență și l-am dus la spital. Doctorul mi-a spus că dacă mai întârzia, nu știe dacă mai putea călca vreodată cu acel picior.
Aveti sprijinul autorităţilor austriece în rezolvarea cazurilor, dar al celor din România?
Din păcate autoritățile române au destule probleme pe cap, iar ele oricum observă doar ce doresc domniile lor. Nu, nu am dispus de nici un sprijin din partea autorităților, este doar ambiția mea ajutată de sprijinul oamenilor de rând pe care îi respect foarte mult.
Cum vedeți condițile de muncă ale femeilor care lucrează în Austria?
Mă bucur că ați pus această întrebare!!
Aș dori să vă spun că în Austria lucrează foarte multe femei românce la îngrijit de bătrâni. De multe ori aceste doamne trăiesc un calvar și totuși trebuie să îndure, deoarece au copii de crescut. Am întâlnit cazuri unde bătrânii și copii lor maltratau îngrijitoarele, le dădeau puțină hrană, iar pe altele le aruncau pe stradă ca pe niște obiecte. Din păcate aceste fapte de multe ori rămân nepedepsite de lege, deoarece statul român nu iși apară copiii peste hotare.
Firmele româneşti le protejează ?
Cu tristețe în suflet doresc să vă spun că firmele românești de intermediere sunt niște „Țânțari care doresc să sugă tot și fără să miște un deget”. Majoritatea își încasează comisioanele și nu le mai interesează de îngrijitoare… le lasă ale nimănui.
Bineînțeles, mai sunt și câteva mici excepții, sunt și firme care țin mereu legătura cu îngrijitoarele și le susțin până la capăt,oricare ar fi el.
Povestiți-ne câteva dintre cele mai importante acţiuni pe care le-aţi făcut pentru românii noştri ?
În fiecare Duminică, alături de niște conaționali români am reușit să oferim de mâncare (gratis) la toți ROMÂNII aflați în dificultate.
Am luat oameni de pe stradă care au fost aruncați afară de angajator, iar împreună cu alți oameni le-am oferit cazare și un loc de muncă.
Am organizat un imens grup de susținere pentru ROMÂNIA la EUROVISION, anul trecut. Steaguriile noastre au fluturat în fața primăriei din Viena ca niciodată.
În fiecare zi postez locuri de muncă pentru conaționalii noștri!! Prima dată luăm anunțurile din ziar, iar cu timpul „Antreprenorii Români” din Austria au început să colaboreze și au înțeles că trebuie să fim uniți și au început să îmi scrie pe privat când au nevoie de oameni la muncă.
Pentru a te simţi liber şi în acelaşi timp fericit, cred că nu trebuie să-ţi ascunzi faptul că viaţa este aprigă, necruţătoare şi aspră în conservatorismul ei şi că trebuie să-i răspunzi cu aceeaşi monedă, adică să fii la fel ca ea, aspru şi necruţător, în propriile tale năzuinţi spre libertate.
Câţi dintre români vă urmează exemplul?
La început vă spun sincer… foarte puțini și mă durea acest lucru. Dar cu timpul, lucruriile au început să se mai miște și oamenii au început să comunice și să deie drumul la informații.
Puterea de a crede e o putere a sufletului.Cât „încape” în sufletul dumneavoastră?
Eu mereu am crezut și voi crede în ROMÂNI și cât timp voi exista pe acest pământ o să îmi iubesc conaționalii și țara. Iar privind puterea sufletului…îi las pe cei care mă cunosc să răspundă la această întrebare.
În epoca online, comunicarea se face rapid şi eficient, Radio România Reşiţa vă susţine demersurile, care sunt emisiunile cele mai ascultate sau rubricile cele mai citite pe site-ul Radio Reşiţa?
Doresc să vă mulțumesc din suflet pentru susținere și că v-ați gândit la mine. Lucrul acesta înseamnă mult și îmi dă putere să continui munca de până acum. Intr-un fel, noi cei de aici din Austria, simțim că și celor de acasă le pasă de noi. Este un pas important și trebuie să-l facem pe viitor împreună. Doresc să fiu sincer cu dvs și vreau să vă spun că nu am ascultat până acum acest Radio… dar de acum am să îl ascult cu mare plăcere, de fapt, o să îl ascultăm-noi cei plecaţi în afara graniţelor !
Ce v-aţi dori să ascultaţi la Radio Reşiţa, pe frecvenţa 105,6 fm ?
Îmi doresc să se promoveze cât mai mult istoria României ca ea să ne reamintească de fiecare dată cine suntem și să nu moară în uitare niciodată.
Unde vă vedeţi peste 20 de ani?
Aceasta este o întrebare foarte grea și doar CEL de Sus vă poate da acest răspuns… însă eu sper să fiu la casa mea, alături de 2 copii și o soție minunată.
Să ne gândim „ce iute trec toate pe luna asta!” Da, viaţa nu este nesfârşită cum ni se pare în tinereţe. Faceţi, faceţi mai iute tot ceea ce puteţi înfăptui, omenesc şi luminos în viaţă pentru oameni, altfel nu veţi apuca să mai faceţi nimic”…
Ce sfat daţi celor care vin pentru prima oară în Austria?
În primul rând vreau să le spun :
Dragii mei,nimic nu este imposibil… urmăriți-vă visul, deși uneori simțiți că vă lasă puterile… nu vă pierdeți niciodată speranța. Atât timp cât eu voi exista în Austria, am să lupt pentru o COMUNITATE DE ROMÂNI UNITĂ.
Un gând pentru reșiţeni ?
Dragii mei reșițeni, oraşul dumneavoastră este superb… are niște bogății cum rar întâlnești. Sunt sigur că sunteți mândri de orașul dumneavoastră. Știu că viața este foarte grea și de multe ori ne dă palme… dar să știți că doar UNIȚI și ajutându-ne unii pe alții vom continua să avem o țară prosperă.
Mulțumesc Radio România Reșița, familia ascultătorilor tăi s-a mărit cu românii care lucrează în Austria și este important că pe frecvența 105,6 FM să rămânem conectați pentru a fi împreună la bine și la greu, așa cum este deviza noastră, a celor plecați departe:
TOȚI PENTRU UNUL, UNUL PENTRU TOŢI !
![[AUDIO-FOTO] Cât eu voi exista în Austria, am să lupt pentru o Comunitate de Români Unită](https://i0.wp.com/www.radioresita.ro/wp-content/uploads/2016/06/11377160_10204259924089489_5216849578726417969_n.jpg?resize=540%2C479&ssl=1 "[AUDIO-FOTO] Cât eu voi exista în Austria, am să lupt pentru o Comunitate de Români Unită")
Articol editat de Mirabela Afronie, 13 iunie 2016, 10:51 / actualizat: 13 iunie 2016, 13:06
„Eu sunt un mic creion în mâinile unui Dumnezeu scriitor care scrie o scrisoare de dragoste lumii” Maica Tereza.
Există, în afara granițelor țării, comunități de români şi să recunoaştem și de bănățeni, care își duc pribegia întâmpinând multe greutăți, uneori adevărate drame, pe care poate doar Bunul Dumnezeu le știe cel mai bine. Niciodată cuvintele nu vor putea descrie pe deplin suferința, singurătatea și disperarea celor ce și-au lăsat acasă familii, amintiri, biserici și cimitire, într-un cuvânt țara! Adaptarea într-o țară străină, într-o limbă străină și de ce nu într-o civilizație necesită o expunere și un sacrificiu imens pentru fiecare în parte. Doar cel ce-a trecut prin așa ceva înțelege cel mai bine ce înseamnă să îți fie dor de copii tăi, de casa ta, de limba ta, de țara ta.
Radio România Reșița este și radioul acestor conaționali, dăruindu-le sprijinul moral prin toate informațile și programele sale, pe frecvența 105, 6 FM on air și online pe radioresita.ro, prin dorința de-a fi împreună pe calea undelor oriunde bate o inimă de român.
Interlocutorul meu, CĂLIN ION, este un român care își susține conaționalii în Austria, un OM care înainte de toate și-a dăruit sufletul și puterea inimii sale pentru a face Binele celor aflați în momente de cumpănă, dar și pentru a le aduce zâmbetul, ori de câte ori există un eveniment deosebit.
A reușit să unească o mică Românie pe meleaguri străine, să dezvolte în sufletele conaționalilor săi generozitatea, încrederea, speranța și credința, o sumă de valori adevărate concentrate și promovate cu o îndârjită consecvență.
Principalul nu e gloria, ci puterea noastră de a îndura. Să ştii să-ţi porţi crucea şi să-ţi păstrezi credinţa.
Sunteți un Om care-și păstrează Credința și îi protejează pe conaţionalii săi în Austria.
Care este povestea dumneavoastră?
Bună ziua, în primul rând aș dori să mă prezint :
Mă numesc Călin Ion, am vârsta de 24 de ani și sunt necăsătorit. Acum 7 ani și jumătate, pe când eram doar un copil… mi-am făcut curaj și am părăsit România,în căutarea unui viitor mai bun. Cu puțin noroc am ajuns în Austria, țara care avea să devină a doua patrie a mea. Singur, printre străini și fără nici un ajutor… mi-a fost incredibil de greu și viața m-a încercat de multe ori… m-a pus jos, dar eu de fiecare dată m-am ridicat. Fiind singur și neajutorat, am încercat de multe ori să caut ajutor la concetățenii noștri care mi-au lăsat un gust amar… nepăsarea lor m-a afectat foarte mult. De aceea mi-am jurat mie însumi că voi face tot ce îmi va sta în putere să formăm „O COMUNITATE UNITĂ”. Ar mai fi foarte multe de spus, dar cu alta ocazie… cu mare drag.
Trebuie să-ţi organizezi viaţa în aşa fel, încât munca să fie neapărat necesară; fără muncă nu poţi duce o viaţă curată şi fericită.
Sunteți apreciat și căutat de românii din Austria, în orice ceas din zi sau din noapte, le-ați venit în ajutor.
Sunt căutat de foarte multi români din Austria…da,aveți dreptate. Sunt căutat deoarece nu le-am întors niciodată spatele și dacă am putut să ajut am făcut-o de fiecare dată fără să clipesc nici o secundă. Uneori chiar și un sfat, o îmbrățișare, poate conta foarte mult.
Care este cazul cel mai grav întâlnit până acum?
Oh, cazul cel mai grav… este greu de spus… toate au avut povestea lor și gradul lor de gravitate…”Imi aduc aminte de un caz” și aș dori să vi-l împărtășesc:
Un băiat tânăr din București lucra la o fabrică în „Sankt Polten”, lucra la negru și era exploatat de cel pe care îl credea „Socru”… tânărul cu fata domnului respectiv având o relație. Într-o zi acest tânăr a avut un grav accident de muncă și nu își mai putea mișca piciorul, iar „Socrul” nu dorea să îl ducă la spital, deoarece a lucrat la negru, deși spitalul se afla la doar 10 km. Puștiul și-a făcut curaj și mi-a scris pe facebook că nu mai suporta durerea și are nevoie neapărat de tratament. Mi-am luat inima în dinți și am plecat cu mașina 82 km la el.
Într-adevăr era exact așa cum mi-a spus… nu iși mai putea mișca piciorul… când am văzut acest lucru, l-am luat de urgență și l-am dus la spital. Doctorul mi-a spus că dacă mai întârzia, nu știe dacă mai putea călca vreodată cu acel picior.
Aveti sprijinul autorităţilor austriece în rezolvarea cazurilor, dar al celor din România?
Din păcate autoritățile române au destule probleme pe cap, iar ele oricum observă doar ce doresc domniile lor. Nu, nu am dispus de nici un sprijin din partea autorităților, este doar ambiția mea ajutată de sprijinul oamenilor de rând pe care îi respect foarte mult.
Cum vedeți condițile de muncă ale femeilor care lucrează în Austria?
Mă bucur că ați pus această întrebare!!
Aș dori să vă spun că în Austria lucrează foarte multe femei românce la îngrijit de bătrâni. De multe ori aceste doamne trăiesc un calvar și totuși trebuie să îndure, deoarece au copii de crescut. Am întâlnit cazuri unde bătrânii și copii lor maltratau îngrijitoarele, le dădeau puțină hrană, iar pe altele le aruncau pe stradă ca pe niște obiecte. Din păcate aceste fapte de multe ori rămân nepedepsite de lege, deoarece statul român nu iși apară copiii peste hotare.
Firmele româneşti le protejează ?
Cu tristețe în suflet doresc să vă spun că firmele românești de intermediere sunt niște „Țânțari care doresc să sugă tot și fără să miște un deget”. Majoritatea își încasează comisioanele și nu le mai interesează de îngrijitoare… le lasă ale nimănui.
Bineînțeles, mai sunt și câteva mici excepții, sunt și firme care țin mereu legătura cu îngrijitoarele și le susțin până la capăt,oricare ar fi el.
Povestiți-ne câteva dintre cele mai importante acţiuni pe care le-aţi făcut pentru românii noştri ?
În fiecare Duminică, alături de niște conaționali români am reușit să oferim de mâncare (gratis) la toți ROMÂNII aflați în dificultate.
Am luat oameni de pe stradă care au fost aruncați afară de angajator, iar împreună cu alți oameni le-am oferit cazare și un loc de muncă.
Am organizat un imens grup de susținere pentru ROMÂNIA la EUROVISION, anul trecut. Steaguriile noastre au fluturat în fața primăriei din Viena ca niciodată.
În fiecare zi postez locuri de muncă pentru conaționalii noștri!! Prima dată luăm anunțurile din ziar, iar cu timpul „Antreprenorii Români” din Austria au început să colaboreze și au înțeles că trebuie să fim uniți și au început să îmi scrie pe privat când au nevoie de oameni la muncă.
Pentru a te simţi liber şi în acelaşi timp fericit, cred că nu trebuie să-ţi ascunzi faptul că viaţa este aprigă, necruţătoare şi aspră în conservatorismul ei şi că trebuie să-i răspunzi cu aceeaşi monedă, adică să fii la fel ca ea, aspru şi necruţător, în propriile tale năzuinţi spre libertate.
Câţi dintre români vă urmează exemplul?
La început vă spun sincer… foarte puțini și mă durea acest lucru. Dar cu timpul, lucruriile au început să se mai miște și oamenii au început să comunice și să deie drumul la informații.
Puterea de a crede e o putere a sufletului.Cât „încape” în sufletul dumneavoastră?
Eu mereu am crezut și voi crede în ROMÂNI și cât timp voi exista pe acest pământ o să îmi iubesc conaționalii și țara. Iar privind puterea sufletului…îi las pe cei care mă cunosc să răspundă la această întrebare.
În epoca online, comunicarea se face rapid şi eficient, Radio România Reşiţa vă susţine demersurile, care sunt emisiunile cele mai ascultate sau rubricile cele mai citite pe site-ul Radio Reşiţa?
Doresc să vă mulțumesc din suflet pentru susținere și că v-ați gândit la mine. Lucrul acesta înseamnă mult și îmi dă putere să continui munca de până acum. Intr-un fel, noi cei de aici din Austria, simțim că și celor de acasă le pasă de noi. Este un pas important și trebuie să-l facem pe viitor împreună. Doresc să fiu sincer cu dvs și vreau să vă spun că nu am ascultat până acum acest Radio… dar de acum am să îl ascult cu mare plăcere, de fapt, o să îl ascultăm-noi cei plecaţi în afara graniţelor !
Ce v-aţi dori să ascultaţi la Radio Reşiţa, pe frecvenţa 105,6 fm ?
Îmi doresc să se promoveze cât mai mult istoria României ca ea să ne reamintească de fiecare dată cine suntem și să nu moară în uitare niciodată.
Unde vă vedeţi peste 20 de ani?
Aceasta este o întrebare foarte grea și doar CEL de Sus vă poate da acest răspuns… însă eu sper să fiu la casa mea, alături de 2 copii și o soție minunată.
Să ne gândim „ce iute trec toate pe luna asta!” Da, viaţa nu este nesfârşită cum ni se pare în tinereţe. Faceţi, faceţi mai iute tot ceea ce puteţi înfăptui, omenesc şi luminos în viaţă pentru oameni, altfel nu veţi apuca să mai faceţi nimic”…
Ce sfat daţi celor care vin pentru prima oară în Austria?
În primul rând vreau să le spun :
Dragii mei,nimic nu este imposibil… urmăriți-vă visul, deși uneori simțiți că vă lasă puterile… nu vă pierdeți niciodată speranța. Atât timp cât eu voi exista în Austria, am să lupt pentru o COMUNITATE DE ROMÂNI UNITĂ.
Un gând pentru reșiţeni ?
Dragii mei reșițeni, oraşul dumneavoastră este superb… are niște bogății cum rar întâlnești. Sunt sigur că sunteți mândri de orașul dumneavoastră. Știu că viața este foarte grea și de multe ori ne dă palme… dar să știți că doar UNIȚI și ajutându-ne unii pe alții vom continua să avem o țară prosperă.
Mulțumesc Radio România Reșița, familia ascultătorilor tăi s-a mărit cu românii care lucrează în Austria și este important că pe frecvența 105,6 FM să rămânem conectați pentru a fi împreună la bine și la greu, așa cum este deviza noastră, a celor plecați departe:
TOȚI PENTRU UNUL, UNUL PENTRU TOŢI !
