[AUDIO] A murit Doru Dinu Glăvan, ctitorul Radio Reşiţa și preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România

Doru Dinu Glăvan, președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și cel care a pus bazele Radio România Reșița, s-a stins din viață la Reșița, în urma unor complicații generate de infectarea cu COVID-19, a transmis într-un comunicat Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.

Articol editat de Radio Resita, 31 octombrie 2021, 15:50 / actualizat: 2 noiembrie 2021, 8:18

În vârstă de 75 de ani, Doru Dinu Glăvan a intrat în presă de foarte tânăr – a început să publice la vârsta de 14 ani, iar la vârsta de 18 ani ajunge colaborator în presa locală și regională. În 1965, la 19 ani, devine corespondent al foarte răspânditului ziar „Sportul popular”, cunoscut mai târziu sub numele de „Gazeta sporturilor”. În curând, este angajat cronicar sportiv al postului național de radio, continuând să publice și în presa scrisă.

”Consider că Radio România este o adevărată Catedrală a Neamului”- afirma mereu Doru Dinu Glăvan.  

Acesta este crezul fundamentat după cinci decenii de slujire a postului public, din adolescență ( 1962 Radio Timișoara) în calitate de colaborator junior și apoi senior, la Radio București din 1969.

La Radio București, colaborarea a debutat la redacția sport, devenind principal comentator a trei discipline olimpice – atletism, natație și gimnastică, dar răspunzând la nevoile redacției și pentru alte transmisii, la alte discipline – fotbal, sau impetuoasele competiții de masă din cadrul Daciadei. Realizator de transmisii directe, reportaje, interviuri, comentarii de specialitate. Toate acestea s-au datorat încrederii câștigate. A slujit cu devotament, fără menajamente, de orice fel, această instituție, o Mare familie care l-a primit și prețuit.

Din 1980 au început transmisiile de peste hotare având marea bucurie de a face acest lucru de la Universiade ( București, Edmomnton, Zagreb, Sofia ), Campionate Balcanice, Europene, Mondiale și Jocuri Olimpice, din cele mai apropiate și depărtate locuri de pe glob.

În 1995, la îndemnul colectivității din Caraș-Severin, cu sprijinul autorităților,  a început construirea  unui post de radio ( în cadrul Fundației Radio Caraș-Severin, al cărui director a fost ) care a devenit, din anul 1996  post local și mai apoi regional, al Societății Române de Radiodifuziune. Intense bătălii administrative au fost până la obținerea licenței dedicate postului 102,5 FM, mai apoi stabilită la cea de 105,6 FM, existentă și astăzi.

Prima transmisie naţională Radio Reşiţa. Doru Dinu Glăvan anunța oficial înființarea postului de radio al Banatului de Munte.

Astfel, ținta de a fi un post pentru Banatul de Munte s-a materializat și ca un post pentru comunitatea de români din Voivodina și din Valea Timocului ( Serbia ), conform crezului și dorinței inițiale, mărturisite.

Studioul regional Radio Reșița, cu sloganul mult îndrăgit Dragostea mea, a cucerit piața ascultătorilor, fiind nr. 1 între toate posturile de radio ce se recepționau în regiune.

„În 1995, au spus reşiţenii „Dacă tot sunteţi aici, de ce nu faceţi un radio aici?”. Şi, într-un an, de Revelion, au venit şefii de la radio la Reşiţa. Noi aveam un radioemiţător de 100 de waţi, în oraş, primit din Franţa şi le-am zis acestor şefi de la radio despre emiţător. Directorul de la tehnic de la radio, când l-a văzut a zis că deşi e doar de 100 de waţi, el poate să scoată chiar şi 200. Şi aşa a izvorât ideea să facem un post de radio la Reşiţa, eu vorbind în continuare şi la Radio România.

Am făcut Radio Reşiţa şi Fundaţia Radio Caraş-Severin, iar în 1995 toamna, a ieşit legea radio-difuziunii, când s-a separat radio-difuziunea de televiziune. În statutul radio-difuziunii se putea asocia cu alte posturi de radio teritoriale. Si astfel Fundaţia Radio Caraş-Severin s-a asociat cu radioul şi am făcut radio cu forţele locale. Au venit colegii de la tehnic, de la Bucureşti, să vedem unde amplasăm emiţătorul, că Reşiţa e între dealuri şi trebuia căţărat undeva mai sus. Am găsit locul ideal pe un deal unde era o unitate militară de rachete care păzea „eterul” până la Zagreb. Am vorbit cu şeful  unităţii, care s-a bucurat de idee, că aşa mai putea să îşi pună şi el pentru unitate nişte antene. Am început emisia cu data de 12 iunie 1996. Eram, deci, realizator de radio pentru Bucureşti şi în acelaşi timp conduceam postul de radio de la Reşiţa.

Iniţial, nu aveam tot ce trebuie, dar am început să transmit în eter iar ulterior Radio Reşiţa reuşind să devină un post regional. L-am condus timp de 17 ani şi a fost primul post de radio românesc care s-a auzit pe internet în toată lumea din anul 1998, când încă se bâjbâia la noi cu internetul. Aveam doi tineri, unul inginer, dar fără studii de IT. Cu toate astea, am simţit care va fi viitorul şi am emis pe tot globul. Am condus Radio Reşiţa până în 2012, dar în acelaşi timp făceam şi emisiuni pentru Bucureşti.

Un scurt remember audio despre Radio Reşiţa. Trecerea la noua frecvenţă 105,6 FM:

Să nu uităm şi de numeroasele emisiuni realizate de Doru Dinu Glăvan. Amintim doar de două dintre ele: ,,Ceaşca de cafea,, şi ,, Te rog frumos, Mulțumesc, Iartă-mă,,:

Atunci, Uniunea Ziariştilor, care avea alegeri pentru preşedinte în luna martie, le-a amânat până în iunie, ca să pot şi eu să candidez. Eu eram vicepreşedinte încă din anul 2004, UZPR-ul având o puternică filială în zona mea.

Şi, uite aşa din 2012 am devenit preşedinte peste o organizaţie cu numai 421 de membrii cotizanţi.

În 2004 am înfiinţat Filiala UZPR Reşiţa, cu ziarişti de acolo şi am făcut proiecte transfrontaliere de aproape jumătate de milion de euro. Am făcut de la Reşiţa, proiecte cu care am ajutat Uniunea să îşi desfăşoare activităţile de utilitate publică. Acolo, la Reşiţa, erau multe întâlniri şi astfel, am reuşit să dau consistenţă şi Uniunii de aici de la Bucureşti. Am organizat şedinţele Consiliului Director la Reşiţa, pe Semenic, la Herculane, la Alba-Iulia, la Petroşani, la Bistriţa, la Felix şi în alte localităţi. Şi în urma implicării mele, oamenii au spus că eu ar trebui să fiu preşedinte. Fostul preşedinte, Mihai Miron, care a fost timp de 16 ani la conducere, a zis „Da, Doru să fie preşedintele nostru!”. Rolul UZPR este acela de a realiza coeziunea, unitatea breslei, de a aduce împreună jurnaliştii şi a-i face să susţină lupta pentru păstrarea independenţei şi conştiinţei naţionale, spunea Doru Dinu Glăvan.

Doru Dinu Glăvan a fost onorat, de-a lungul vremii cu numeroase distincții și  Diplome din partea  asociațiilor, instituțiilor,precum Mitropoliei Banatului și Episcopiei Caransebeșului, a unor organizații internaționale, devenind cetățean de onoare în comune din Banatul sărbesc și Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin .

O carieră profesională exemplară, prin muncă asiduă, exemplară, dăruind Societății Române de Radiodifuziune un studio regional cu rezultate excelente, de lider în Banat, între toate posturile de radio care  se recepționează în zonă.

Odihnă veşnică!