Ascultă Radio România Reșița Live

Petru Chincea – Ultimul curelar din Caraș-Severin, păstrător al unui meșteșug pe cale de dispariție

În inima Banatului de Munte, acolo unde tradiția încă mai pulsează în ritmul vieții cotidiene, trăiește Petru Chincea. El este ultimul curelar din județul Caraș-Severin. Într-o lume dominată de producția în serie și materiale sintetice, meșteșugul său pare desprins din alte vremuri. Dar pentru Petru, fiecare bucată de piele prelucrată este o poveste, o moștenire și o formă de rezistență culturală.

O Viață Închinată Meșteșugului

Petru Chincea – Ultimul curelar din Caraș-Severin, păstrător al unui meșteșug pe cale de dispariție

Articol editat de Gerhard Chwoika, 25 aprilie 2025, 17:00

O Viață Închinată Meșteșugului

Originar dintr-un sat din zona Banatului de Munte, Petru Chincea a deprins tainele curelăriei de la bunicul său, într-un atelier mic, cu miros de piele tăbăcită și unelte vechi. A învățat răbdarea, precizia și respectul pentru materialele naturale. Astăzi, la peste 60 de ani, lucrează cu aceeași pasiune curele, hamuri, chimire, opinci și brâie. Toate sunt făcute manual, fără compromisuri.

De la Util la Artă Populară

Curelăria era odinioară un meșteșug esențial în satele românești. Țăranii aveau nevoie de echipamente trainice pentru muncă și animale. Azi, produsele lui Petru Chincea nu mai sunt doar utile – ele sunt apreciate ca obiecte de artă populară, expuse la târguri, festivaluri și uneori, în colecții private. Fiecare piesă este unicat, decorată cu motive tradiționale și cusături care spun povești din zona Banatului.

Lupta cu Timpul și Nepăsarea

Din păcate, interesul pentru acest meșteșug scade de la an la an. Petru nu are ucenici. „Tinerii nu mai au răbdare, iar munca asta nu e nici ușoară, nici bănoasă la început”, spune el cu un oftat resemnat. Deși a fost invitat la diverse evenimente culturale, recunoașterea vine greu, iar sprijinul instituțional este aproape inexistent.

O Comoară Vie

Pentru comunitatea din Caraș-Severin, Petru Chincea este mai mult decât un meșteșugar – este un simbol al continuității, un martor viu al unei lumi care dispare încet. Atelierul său modest devine, astfel, un loc de patrimoniu viu, iar el – o comoară umană.

Apel la Conservare

Într-o perioadă în care autenticitatea este din ce în ce mai căutată, poate a venit timpul ca autoritățile, muzeele și centrele culturale să susțină astfel de meșteșugari. Încurajarea uceniciei, promovarea produselor artizanale și integrarea lor în circuitul turistic ar putea fi soluții pentru salvarea curelăriei tradiționale din Banat.

Află întreaga poveste a ultimului curelar din Banatul de Munte, sâmbătă, 26 aprilie de la 15:15 doar pe 105.6 FM, în cadrul emisiunii “Oameni și Locuri”.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor.Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro

Artistul plastic Doru Vasiuţi și arta sa de a vorbi cu lemnul în spiritul lui Brâncuși
Oameni și locuri vineri, 21 februarie 2025, 17:00

Artistul plastic Doru Vasiuţi și arta sa de a vorbi cu lemnul în spiritul lui Brâncuși

Artistul plastic Doru Vasiuţi este un creator profund inspirat de opera și filosofia marelui sculptor Constantin Brâncuși, pe care îl consideră...

Artistul plastic Doru Vasiuţi și arta sa de a vorbi cu lemnul în spiritul lui Brâncuși
Fărşangul, un obicei vechi de sute de ani, păstrat şi evocat între Bobotează şi Postul Paştilor în comunităţile maghiare de pretutindeni
Oameni și locuri vineri, 7 februarie 2025, 17:00

Fărşangul, un obicei vechi de sute de ani, păstrat şi evocat între Bobotează şi Postul Paştilor în comunităţile maghiare de pretutindeni

Fărşangul este un obicei străvechi de sute de ani care marchează sfârşitul iernii şi venirea primăverii, trecând prin perioada cuprinsă...

Fărşangul, un obicei vechi de sute de ani, păstrat şi evocat între Bobotează şi Postul Paştilor în comunităţile maghiare de pretutindeni
Lungul drum spre nicăieri: Drame româneşti, retrăite la 80 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS
Oameni și locuri joi, 23 ianuarie 2025, 17:00

Lungul drum spre nicăieri: Drame româneşti, retrăite la 80 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS

Comunitățile germane din Banatul Montan își aduc aminte zilele acestea, prin manifestări comemorative, de începuturile deportării germanilor...

Lungul drum spre nicăieri: Drame româneşti, retrăite la 80 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS
Un profesor de matematică din Reşiţa pe urmele lui Eminescu: prin Banat şi la New York
Oameni și locuri vineri, 17 ianuarie 2025, 17:00

Un profesor de matematică din Reşiţa pe urmele lui Eminescu: prin Banat şi la New York

Printre lucrurile mai puţin cunoscute despre Eminescu este că nu a suportat niciodată matematica, fiind o materie cu care nu se împăca deloc,...

Un profesor de matematică din Reşiţa pe urmele lui Eminescu: prin Banat şi la New York
Oameni și locuri marți, 14 ianuarie 2025, 17:00

Banatul înseamnă acasă pentru unul din „ambasadorii” culturii şi ai limbii române din întreaga lume

După ce paşii l-au purtat prin capitalele a 9 ţări de pe 3 continente în decursul a 40 de ani de activitate în slujba statului, Banatul i-a...

Banatul înseamnă acasă pentru unul din „ambasadorii” culturii şi ai limbii române din întreaga lume
Oameni și locuri vineri, 10 ianuarie 2025, 14:00

Îndrăgostit de coloşii de fier, un reşiţean istoriseşte povestea celui mai mare strung din România, funcţional la Uzina Constructoare de Maşini Hidroenergetice din oraşul de pe Bârzava

Dacă începutul vieţii industriale în Valea Bârzavei a fost consacrat sectorului metalurgic, treptat s-a constituit şi s-a dezvoltat cel al...

Îndrăgostit de coloşii de fier, un reşiţean istoriseşte povestea celui mai mare strung din România, funcţional la Uzina Constructoare de Maşini Hidroenergetice din oraşul de pe Bârzava
Oameni și locuri marți, 24 decembrie 2024, 17:00

Bricolaj cu efect terapeutic: Un colecţionar este ca un copil care atunci când vede o jucărie şi îi place, ar vrea să o aibă

În copilărie, mulţi dintre noi aveam colecţii de timbre, monede sau diferite articole la care ţineam foarte mult. Colecţionarii pot deprinde...

Bricolaj cu efect terapeutic: Un colecţionar este ca un copil care atunci când vede o jucărie şi îi place, ar vrea să o aibă
Oameni și locuri vineri, 20 decembrie 2024, 21:00

Mihai Sprînceană – reșițeanul care a tras clopotele Revoluţiei în decembrie 1989

Au trecut 35 de ani de speranţă şi de deznădejde, de voinţă şi de neputinţă, de adevăruri, dar şi de neadevăruri de la evenimentul din...

Mihai Sprînceană – reșițeanul care a tras clopotele Revoluţiei în decembrie 1989