[AUDIO-FOTO] Povestea lumânărilor de ceară din Banat sau cum a transformat o tânără din Reşiţa un hobby într-o mică afacere de apartament!

Lumânările au parcurs un drum lung de la utilizarea lor iniţială, în urmă cu 5.000 de ani până în zilele noastre. Deşi nu mai sunt sursa  principală de lumină a omului, ele continuă să crească în popularitate şi utilizare. Astăzi, lumânările simbolizează celebrarea, marchează o poveste, liniştesc simţurile, definesc o ceremonie şi decorează casa sau biroul. În concluzie, strălucirea lor caldă aduce bucurie şi relaxare, dar povestea este una cât se poate de simplă şi educativă.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 19 noiembrie 2021, 14:30 / actualizat: 19 noiembrie 2021, 21:23

Într-o cameră întunecată în care domnea o linişte desăvârşită ardeau patru lumânări. Dacă omul ar fi atent ar putea auzi conversaţia acestora:

„Eu sunt PACEA„, spune prima lumânare. „La început eram prezenta peste tot şi totul era bine. Din păcate lumea nu prea reuseste să mă păstreze şi simt cum urmează să mă sting” şi a mai pâlpâit puţin si s-a stins.

Văzând aceasta, cea de a doua lumânare a început să spună că „eu sunt CREDINŢA şi lăcaşul meu era în sufletul oamenilor. Din păcate tot mai mulţi consideră că nu le sunt utilă şi am ajuns doar să mai pâlpâi. Cred că nu mai are rost să continui să ard” şi s-a stins.

Cea de a treia lumânare s-a decis şi ea să vorbească cu tristeţe în glas: „eu sunt IUBIREA si nu mai am nici eu putere. Oamenii tot mai des uită de mine şi mă înlătură din viaţa lor deşi inainte aveam un loc rezervat în inimile lor. În ziua de astăzi omul uită să iubească până şi pe cei mai apropiaţi lui” si s-a stins.

Când a văzut câtă tristeţe s-a instalat în acea cameră, s-a decis şi cea de-a patra lumânare să rostească câteva vorbe: „Nu vă necăjiţi, atâta timp cât eu încă ard o să putem să vă reaprindem si pe voi pentru ca eu sunt SPERANTA„.

Această poveste prezintă simbolic faptul că deşi uneori tindem să ignorăm cele patru elemente, ele ne sunt extrem de necesare pentru o viaţă armonioasă.

Am încercat să transpunem povestea în realitate şi am aflat istorioara lumânărilor din ceară de albine, confecţionate şi modelate cu multă pasiune în timpul liber, în bucătăria unui apartament de bloc, din materii prime şi ingrediente naturale, de la însuşi creatoarea lor, Simona Lăzărescu din Reşiţa:

„… este un hobby care poate pe viitor s-ar putea numi îndeletnicire, dar momentan este doar un hobby. Îmi plac foarte mult lumânările şi profit de orice ocazie de a le folosi. Totul a început într-o zi când am făcut cadou o lumânare unei prietene foarte bune după care mi-a spus că, fără nicio supărare ea nu foloseşte lumânările şi mi-a recomandat ca nici eu să nu le mai folosesc pe cele din parafină ce sunt pe piaţă. Apoi mi-a zis să mă interesez, să văd în ce constă o lumânare normală şi una naturală şi mi-a recomandat ca toate lumânările pe care le am în casă să le arunc dacă aş putea sau să le folosesc afară sau în alt loc. M-am interesat despre lumânările naturale şi când am aflat ce beneficii au, clar am aruncat toate celelalte pe care le aveam în casă. M-am uitat şi la preţuri şi erau destul de piperate faţă de cele ale celorlaltor lumânări de pe piaţă, fabricate din parafină sau stearină. Văzând preţurile mi-am zis: hai să văd cum se poate fabrica o lumânare naturală să văd dacă pot face eu şi am început aşa încetişor. M-am interesat, m-am documentat cum se poate fabrica, am citit la apicultori unde se poate găsi ceara de albine şi toate celelalte accesorii şi am început. M-am dus la crescătorii de albine din piaţă sau din magazinele de profil din oraş, am luat ceara de albine şi celelalte ingrediente, adică uleiul de cocos şi uleiuri şi esenţe naturale care se pot vedea şi în imaginile de mai sus. Pentru lumânările realizate recent am folosit uleiul de scorţişoară şi de portocale pentru că sunt arome specifice sărbătorilor de iarnă, dar se pot folosi foarte multe alte variante, cu uleiuri esenţiale diverse pentru că poate unii nu suportă scorţişoara, dar mie îmi place mult şi uneori chiar îmi vine să le mănânc, aşa de aromate sunt. Acestea au fost începuturile să zic aşa.

Am început în cantităţi mici pentru că sunt abia la început. Au văzut prietenele, familia şi au spus „wow, ce frumoase sunt”. Am dat cumnatei mele şi a fost foarte entuziasmată de lumânarea din ceară de albine. Recomand oamenilor să nu mai folosească lumânările din comerţ, dăunează foarte mult sănătăţii; nici eu nu ştiam acest lucru că au în componenţa lor foarte mulţi compuşi chimici care prin ardere devin toxici şi odată inhalaţi afectează grav organismul. Cred că fiecare dintre noi îşi poate găsi 5 minute cândva să caute şi să citească despre ce conţine o lumânare normală şi una naturală. Eu recomand la rândul meu cum şi mie mi-a fost recomandat de prietena mea să nu mai folosesc lumânările din parafină care eliberează prin ardere diverse substanţe toxice„.

Bucătăria îi ţine loc şi de atelier 3-4 zile pe săptămână

„Deoarece sunt la început, lucrez într-un atelier foarte mic, la bucătărie. Mă şi relaxez în acelaşi timp după masă după orele de serviciu. Este un hobby care mă destinde, e drept că e migălos, dar am răbdare, tot ceea ce fac mă încarcă pozitiv şi mirosul şi aspectul. Nu este o lumânare una ca cealaltă, ornamentele le fac aşa cum îmi vin în minte pe moment, deşi compoziţia este aceeaşi, formele diferă şi bineînţeles aranjamentele care le realizez. Fac şi lumânări simple, doar din ceară, fără arome şi acestea nu îmi iau aşa de mult timp, iar candelele, un pic mai mult. Aloc acestui hobby cam 3-4 zile pe săptămână şi mai ales acum că urmează sărbătorile de iarnă, ar trebui să extind intervalul de timp şi să fac mai multe pentru că am mulţi prieteni, rude şi cei care bineînţeles vor dori să aibă în casă o lumânare realizată de mine fiind un cadou sănătos şi frumos. După ce sunt confecţionate gata le păstrez la temperatura camerei la 21-22 de grade Celsius.„

Comercializează lumânările de ceară prin intermediul paginilor de socializare

„Creaţiile să zic aşa le postez pe grupul „Piaţa Virtuală” şi pe pagina de socializare personală unde mă pot găsi cei care, cum spuneam, doresc o lumânare naturală pentru un ambient sănătos în casă. Nu pot spune că voi produce la scară mare, mă încadrez în limita timpului avut la dispoziţie pentru că am un job care nu îmi permite acest lucru, dar cu drag cât pot să ajut voi face. Este un cadou binevenit şi deosebit, recomand ca oamenii să se documenteze în prealabil şi pe urmă să vină şi să cumpere pentru că lumânările din ceară de albine au un efect pozitiv asupra lor. Eu folosesc în fiecare zi câte o lumânare; o aprind fie la o cină, fie pur şi simplu în casă”.

Lumânarea din ceară de albine este sănătoasă pentru trup şi suflet, dar doar cunoscătorii ştiu acest lucru

„Acest tip de lumânare are cu totul o altă compoziţie decât cele simple din comerţ şi se simte efectul ei benefic atunci când o aprinzi. O lumânare din aceasta naturală, chiar dacă nu o aprinzi, este bine să o păstrezi într-o încăpere pentru că are efecte terapeutice, eu le-am simţit. Din tot ce am citit până acum despre ceara de albine pentru mine este deosebit şi mi-ar plăcea să cred că şi pentru cei din jurul nostru. Dar omul din ziua de azi nu cunoaşte şi caută chiciul, lucrurile ieftine, iar ieftin şi bun nu prea există„.

Pe viitor un hobby s-ar putea transforma într-o afacere

„Nu am plecat în ideea unui viitor job, momentan o fac într-un cerc restrâns pentru familie şi prieteni, nici să mă îmbogăţesc peste noapte nu vreau, dar dacă merge şi se va putea mă voi gândi şi la o mică afacere, care bineînţeles ar implica extinderea atelierului, investiţii în materiale, unelte şi aşa mai departe, dar momentan îmi desfăşor activitatea la nivelul unui hobby în atelierul meu mic din bucătărie unde nu sunt nevoită să investesc prea multe decât în ingredientele naturale care după părerea mea sunt şi cele mai importante.„

Povestea lumânărilor de ceară merge mai departe

„Eu zic că „Povestea lumânărilor de ceară” continuă, are viitor, sunt multe variante şi moduri de folosire a acestora. Eu momentan nu am folosit coloranţi, ale mele arată toate la fel, sunt de culoarea cerii, deşi nu arată aşa de frumos ca cele din comerţ, dar repet, sunt cu mult mai sănătoase. Sunt foarte mândră de mine şi de ceea ce creez pentru că niciodată nu m-am gândit că voi confecţiona lumânări. Mereu poţi face un nou început în toate, şi cum spuneam rampa de lansare a activităţii mele a fost prietena mea căreia pot doar să-i mulţumesc.”

Povestea lumânărilor de ceară din Banat o puteţi afla sâmbătă, 20 noiembrie în emisiunea “Oameni şi Locuri”, doar aici pe 105.6 FM de la 15:15!

Sursa foto: facebook Simona Lăzărescu