[AUDIO-FOTO] Din cămara de la Gărâna, în marile supermarket-uri din România. Singurul producător din vestul ţării cu 8 produse atestate tradiţional
Cu toții ne dorim să trăim cât mai sănătos, cât mai liniștit, cât mai aproape de natura din care provin ingredientele pentru hrana noastră. Cu pasiunea pentru lucrurile simple şi cu vacanțele petrecute la bunici, ne este mai uşor să prețuim viața satului, atunci când gătim bucate delicioase familiei și oaspeților cu ingrediente naturale din zona montană. Rețetele descoperite şi folosite odinioară pentru produsele devenite între timp tradiţionale sunt simple și provin de la bunici și prietenii lor de altădată, din satele de munte de la poale de Semenic: Văliug, Gărâna, Brebu Nou, Crivaia, Slatina Timiş.
Articol editat de Gerhard Chwoika, 1 aprilie 2022, 17:00 / actualizat: 1 aprilie 2022, 21:51
Aflăm aici povestea produselor din Banatul de Munte, atent selectate şi pregătite manual în gospodăria lui Mircea Freisz din Bocşa, care, în decursul a 60 de ani de viaţă, a transformat o pasiune din copilărie într-o profitabilă afacere de familie, recunoscută astăzi la nivel naţional şi internaţional:
Amintirea copilăriei fericite a rămas mult timp aprinsă în sufletul lui Mircea. „Prima dată când am plecat cu bunicul meu după ciuperci a fost la vârsta de şapte ani. Era prea mare provocarea de a găsi specia comestibilă”, povesteşte Mircea Freisz.
După ce a lucrat peste 30 de ani într-o fabrică de armament din Reşiţa disponibilizarea l-a pus într-o situaţie dificilă. De aici şi până la pasiunea din copilărie a fost doar un pas. Şi astfel, acest hobby a ajuns să-i devină sursa sigură de venit. Cu ajutorul soţiei, Mircea a ajuns să-şi deschidă propria fermă de ciuperci. „Mi-am dat seama că trebuia să fac ceva pentru a-mi întreţine familia. Având rude în străinătate am vizitat în Gemania mai multe ferme de ciuperci, iar cu sprijinul familiei am pus la Bocşa bazele uneia mai mici. Acest lucru se întâmpla prin anul 2005. Şi astfel am început să cultiv ciuperci Pleurotus, cunoscute în popor sub numele de bureţi de fag”.
Pentru că afacerea s-a dezvoltat prin prisma cererii mari de produse făcute în propria gospodărie, Mircea Freisz a descoperit şi alte modalităţi prin care se pot face bani din produsele care cresc liniştite în natură. Un bun exemplu ar fi salata de bureţi de fag, făcută după o reţetă tradiţională a pemilor din Gărâna. „Am luat reţeta chiar de la doamna Clara de la Gărâna (n.r. o figură de cult a aşezării montane cărăşene) şi spre fericirea mea am şi înregistrat-o tradiţional. Este o salată specifică acestei zone şi este făcută doar cu ingrediente naturale”, a povestit Mircea Freisz pentru Radio Reşiţa. „Cu ajutorul acestei salate delicioase, am obţinut mai multe locuri întâi la numeroasele târguri organizate în ţară şi am participat alături de specialiştii Direcţiei Judeţene pentru Agricultură de şase ori la Gruene Woche de la Berlin – cel mai mare târg agricol din lume. Noi avem mai multe produse specifice acestei zone, dar eu am împrumutat într-un fel sau altul şi o reţetă specifică italienilor, este vorba de sos Bolognese, în care carnea am înlocuit-o cu ciuperca”.
Şi între timp Mircea Freisz şi-a atestat tradiţional toate cele 8 produse ale sale, este vorba de: salata de bureţi tradiţională ca la Bocşa, făcută după reţeta doamnei Clara de la Gărâna şi salata dulce-acrişor mixtă, zacusca de ciuperci, zacusca de fasole, zacusca de dovlecel verzui şi fraged, dulceaţa de ardei iute şi pasta Bolognese cu ciuperci, numărându-se astfel printre singurii din vestul ţării.
Cărăşenii şi nu numai au astfel la dispoziţie, în această perioadă a Postului Paştilor, ocazia să profite din plin de produse de sezon specifice de la ţară, din gospodăria de la Bocşa, iar Mircea Freisz spune că nu s-a oprit încă din creaţia sa pentru că este pe cale îşi ateste şi cel de-al nouălea produs.
Întreaga poveste a produselor tradiţionale de la Gărâna a pasionatului de gastronomie de la Bocşa, care a transformat o pasiune din copilărie într-o afacere de succes o puteţi afla sâmbătă, 2 aprilie, în emisiunea „Oameni şi Locuri” de la 15:15 în „Interferenţe pe frecvenţe”.