Ascultă Radio România Reșița Live

[AUDIO-VIDEO] După ani de pribegie, două locomotive cu abur construite la Reşiţa, se întorc acasă

Cel mai mare muzeu de locomotive cu abur în aer liber din Europa, care se găseşte în cartierul Triaj din municipiul Reşiţa este pregătit să primească în patrimoniul său, pe lângă cele 16 exemplare de colecţie existente, din care 13 construite în urbe, alte două, remizate de prin anii 80 în depoul din Ploieşti.

[AUDIO-VIDEO] După ani de pribegie, două locomotive cu abur construite la Reşiţa, se întorc acasă

Articol editat de Gerhard Chwoika, 29 aprilie 2022, 17:00

Acest lucru se întâmplă cu implicarea directă a autorităţilor locale, precum şi a Ministerului Culturii şi Transporturilor pentru că anul acesta la Reşiţa va fi marcat un secol şi jumătate de la construcţia în uzinele din urbe a primei locomotive cu abur, care constituie şi piesa centrală a muzeului din municipiul de pe Bârzava, obiectiv unic în Europa. Este vorba despre „RESICZA”, menţionată în documente ca fiind prima locomotivă fabricată în sud-estul Europei, la Reşiţa, în anul 1872.

Povestea celor două exemplare, modelele: 230.132 şi 150.282, clasate tezaur, construite în 1932 respectiv 1961 în uzinele din Reşiţa, care momentan din lipsă de interes, zac dezafectate în arşiţă, ploaie şi vânt într-o remiză CFR, la peste 480 de kilometri de casă, dar care cu puţină bunăvoinţă ar putea să se întoarcă de unde au plecat, o aflăm de la pasionatul de locomotive Florin Lupescu, angajat al depoului Ploieşti:

Florin Lupescu

Amintim că, anul 2022 are trivalenţă istorică pentru industria constructoare de maşini din Reşiţa: se aniversează 150 de la construcţia primei locomotive cu abur de pe actualul teritoriu al României, 50 de ani, în 29 aprilie de la înfiinţarea Muzeului Locomotivelor cu Aburi în aer liber din cartierul Triaj şi 100 de ani de la edificarea fabricii de locomotive din Reşiţa, unde, în decursul a 92 de ani, au fost construite 1.461 de unităţi, modele ce au ajuns să circule atât în ţară, cât şi peste hotare, aducându-şi aportul la progresul economic al Europei din acele vremuri.

Întreaga poveste a celor două locomotive cu abur, construite la Reşiţa, dar rătăcite la Ploieşti o puteţi afla sâmbătă, 30 aprilie, în emisiunea „Oameni şi Locuri”, doar aici pe 105.6 FM, de la 15:15 în „Interferenţe pe frecvenţe”. 

Artistul plastic Doru Vasiuţi și arta sa de a vorbi cu lemnul în spiritul lui Brâncuși
Oameni și locuri vineri, 21 februarie 2025, 17:00

Artistul plastic Doru Vasiuţi și arta sa de a vorbi cu lemnul în spiritul lui Brâncuși

Artistul plastic Doru Vasiuţi este un creator profund inspirat de opera și filosofia marelui sculptor Constantin Brâncuși, pe care îl consideră...

Artistul plastic Doru Vasiuţi și arta sa de a vorbi cu lemnul în spiritul lui Brâncuși
Fărşangul, un obicei vechi de sute de ani, păstrat şi evocat între Bobotează şi Postul Paştilor în comunităţile maghiare de pretutindeni
Oameni și locuri vineri, 7 februarie 2025, 17:00

Fărşangul, un obicei vechi de sute de ani, păstrat şi evocat între Bobotează şi Postul Paştilor în comunităţile maghiare de pretutindeni

Fărşangul este un obicei străvechi de sute de ani care marchează sfârşitul iernii şi venirea primăverii, trecând prin perioada cuprinsă...

Fărşangul, un obicei vechi de sute de ani, păstrat şi evocat între Bobotează şi Postul Paştilor în comunităţile maghiare de pretutindeni
Lungul drum spre nicăieri: Drame româneşti, retrăite la 80 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS
Oameni și locuri joi, 23 ianuarie 2025, 17:00

Lungul drum spre nicăieri: Drame româneşti, retrăite la 80 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS

Comunitățile germane din Banatul Montan își aduc aminte zilele acestea, prin manifestări comemorative, de începuturile deportării germanilor...

Lungul drum spre nicăieri: Drame româneşti, retrăite la 80 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS
Un profesor de matematică din Reşiţa pe urmele lui Eminescu: prin Banat şi la New York
Oameni și locuri vineri, 17 ianuarie 2025, 17:00

Un profesor de matematică din Reşiţa pe urmele lui Eminescu: prin Banat şi la New York

Printre lucrurile mai puţin cunoscute despre Eminescu este că nu a suportat niciodată matematica, fiind o materie cu care nu se împăca deloc,...

Un profesor de matematică din Reşiţa pe urmele lui Eminescu: prin Banat şi la New York
Oameni și locuri marți, 14 ianuarie 2025, 17:00

Banatul înseamnă acasă pentru unul din „ambasadorii” culturii şi ai limbii române din întreaga lume

După ce paşii l-au purtat prin capitalele a 9 ţări de pe 3 continente în decursul a 40 de ani de activitate în slujba statului, Banatul i-a...

Banatul înseamnă acasă pentru unul din „ambasadorii” culturii şi ai limbii române din întreaga lume
Oameni și locuri vineri, 10 ianuarie 2025, 14:00

Îndrăgostit de coloşii de fier, un reşiţean istoriseşte povestea celui mai mare strung din România, funcţional la Uzina Constructoare de Maşini Hidroenergetice din oraşul de pe Bârzava

Dacă începutul vieţii industriale în Valea Bârzavei a fost consacrat sectorului metalurgic, treptat s-a constituit şi s-a dezvoltat cel al...

Îndrăgostit de coloşii de fier, un reşiţean istoriseşte povestea celui mai mare strung din România, funcţional la Uzina Constructoare de Maşini Hidroenergetice din oraşul de pe Bârzava
Oameni și locuri marți, 24 decembrie 2024, 17:00

Bricolaj cu efect terapeutic: Un colecţionar este ca un copil care atunci când vede o jucărie şi îi place, ar vrea să o aibă

În copilărie, mulţi dintre noi aveam colecţii de timbre, monede sau diferite articole la care ţineam foarte mult. Colecţionarii pot deprinde...

Bricolaj cu efect terapeutic: Un colecţionar este ca un copil care atunci când vede o jucărie şi îi place, ar vrea să o aibă
Oameni și locuri vineri, 20 decembrie 2024, 21:00

Mihai Sprînceană – reșițeanul care a tras clopotele Revoluţiei în decembrie 1989

Au trecut 35 de ani de speranţă şi de deznădejde, de voinţă şi de neputinţă, de adevăruri, dar şi de neadevăruri de la evenimentul din...

Mihai Sprînceană – reșițeanul care a tras clopotele Revoluţiei în decembrie 1989