Ziua Europei. Mesajele transmise de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă
„Ziua Europei ne găsește anul acesta într-un context complet redefinit. După provocarea majoră a pandemiei de COVID-19, trăim în aceste zile realitatea războiului la granițele Uniunii Europene, care a generat cea mai mare criză umanitară din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. Trăim vremuri fără precedent în existența Uniunii, când este pusă la încercare însăși capacitatea noastră de a ne apăra valorile fundamentale, centrate în jurul conceptului pe care s-a clădit construcția europeană: pacea.
Articol editat de Valentina Adam, 9 mai 2022, 12:35
Menținerea păcii a reprezentat constanta Europei ultimelor decenii, o garanție a stabilității care ne-a permis să atingem un nivel de prosperitate fără precedent la nivelul Uniunii. În 2022, marcăm 15 ani de la momentul istoric al aderării României la Uniunea Europeană, opțiune asumată și susținută la nivelul întregii societăți. Beneficiile acestei alegeri sunt palpabile astăzi pentru progresul națiunii noastre pe termen lung, statutul de stat membru al UE oferind cadrul unui parcurs ireversibil de progres democratic, de dezvoltare economică și socială, de solidaritate și angajament activ la construcția proiectului european.
Din păcate, unda de șoc a războiului neprovocat și ilegal declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, în vecinătatea imediată a României, ne pune în fața unei realități radical diferite de cea în care am acționat până în prezent.
Astăzi, consecvenți spiritului și modelului democratic european, suntem datori să dovedim aceeași conștiință vizionară pe care au avut-o personalitățile fondatoare ale Uniunii. Cuvintele lui Robert Schuman răsună acum mai vii ca oricând: „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporționale cu pericolele care o amenință”.
Pentru a ne ridica la înălțimea misiunii noastre, este necesară o adaptare rapidă, o regândire a modului în care punem în slujba obiectivelor noastre resursele de care dispunem și o ajustare a priorităților de acțiune la marile provocări contemporane.
În consonanță cu această viziune, la un deceniu și jumătate de la aderare, România este un membru capabil să contribuie activ cu soluții, punând în beneficiul comun al Europei punctele sale forte.
Amenințarea Federației Ruse la adresa securității euroatlantice poate rămâne o realitate pentru anii următori. Europa trebuie să devină mai puternică, mai vocală, mai capabilă și astfel mai bine pregătită, prin consolidarea cooperării transatlantice, dezvoltarea interoperabilității capabilităților și mobilizarea eforturilor în deplină complementaritate cu NATO. Uniunea trebuie să ofere un sprijin susținut pentru întărirea rezilienței Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei, care se confruntă cu provocări dramatice pentru securitatea și stabilitatea lor. Sprijinul și susținerea partenerilor din Balcanii de Vest rămâne, de asemenea, o prioritate.
În același timp, trebuie să investim mai multă atenție și resurse adecvate pentru a consolida capacitatea de a gestiona provocările complexe ale prezentului și viitorului, care depășesc sfera militară convențională și se extind la spațiul cibernetic și la amenințări de tip hibrid. Totodată, pregătirea pentru un viitor sigur presupune și investiții semnificative în educație și dezvoltarea aptitudinilor digitale, dar și mobilizarea efortului comun la nivel național pentru a avea un mediu sănătos. Provocarea asigurării securității alimentare va reclama o acțiune eficientă în direcția reducerii dependențelor la nivelul Uniunii Europene, dar și pentru sprijinirea Ucrainei și a țărilor celor mai vulnerabile.
Criza actuală a relevat și necesitatea întăririi securității energetice a Uniunii Europene. Valorificarea resurselor din Marea Neagră, investițiile în noile tehnologii în domeniul energiei nucleare și în producerea de energie regenerabilă, precum și demersurile de consolidare a conectivității energetice vor permite României să contribuie activ la eforturile europene în materie, asumând un rol de pol regional de securitate energetică.
Actualul război este și unul îndreptat împotriva tuturor principiilor și valorilor europene care constituie esența și liantul construcției europene – democrația, statul de drept și drepturile fundamentale. Lecțiile învățate din istoria noastră ne-au arătat că, în absența principiilor democratice, nu poate fi asigurat un viitor stabil, prosper și pașnic.
La 15 ani de la aderare, națiunea noastră demonstrează că este dinamică, profund pro-europeană, capabilă de empatie, compasiune, spirit de sacrificiu și a interiorizat pe deplin solidaritatea, respectul pentru demnitatea umană și protejarea drepturilor omului. Iar entuziasmul tinerilor români, nucleul vibrant al societății noastre, va fi forța motrice a următoarei etape de dezvoltare a României europene. La mulți ani, Europa! La mulți ani, România!”.
Mesajul premierului, Nicolae Ciucă
„Ziua Europei marchează momentul de referință de acum 72 de ani, în care șeful diplomației franceze de la acea vreme, Robert Schuman, prezenta celebra Declarație care îi poartă numele, pusă la punct împreună cu Jean Monnet. A fost un prim pas hotărât către crearea Uniunii Europene.
Trecuseră doar 5 ani de la sfârșitul unui război devastator, care a zguduit întreaga lume și a provocat numeroase pierderi umane și economice. Iar planul celor doi părinți fondatori ai construcției europene avea la bază conceptul de solidaritate și ideea unei comunități de interese pașnice, care să facă imposibilă reizbucnirea unui nou conflict distrugător. Cu rănile încă deschise, Europa se pregătea să închidă porțile amenințărilor care îi puteau aduce nimicirea.
În timp ce Estul Europei a rămas sub povara grea a unui autoritarism de stânga, germenii Europei Unite au început să rodească în Vest, devenit model de înțelegere, prosperitate și dezvoltare. Ruinele au lăsat, treptat, locul unui viitor bazat pe construcție, cooperare și viziune comună democratică și economică. Eliberarea lagărului comunist, pentru care românii au plătit un scump tribut de sânge, ne-a oferit șansa de a ne alătura celui mai impresionant proiect al păcii și bunăstării – Uniunea Europeană. În cei 15 ani de la aderare, pe care îi sărbătorim în acest an, românii s-au bucurat și au demonstrat că merită să fie parte a construcției europene, confirmând vocația noastră de popor atașat valorilor democratice.
Dacă până de curând gândurile noastre se îndreptau mai degrabă către prosperitate, către dezvoltare economică, iată că azi, din cauza agresiunii militare ruse din Ucraina, la granițele noastre, la granițele Uniunii Europene, revenim la viziunea părinților fondatori ai Uniunii noastre.
Primele cuvinte ale Declarației Schuman sunt astăzi la fel de actuale : „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă”. Acum, când spectrul războiului amenință din nou pacea globală, după perioada dificilă a pandemiei, Europa dă dovadă mai mult ca oricând de unitate și solidaritate și face toate eforturile pentru apărarea păcii. Unitatea și coeziunea statelor membre, coerența reprezentării intereselor noastre prin instituțiile UE sunt susținute prin umanitatea arătată de cetățenii noștri. Iar românii, azi, au demonstrat, prin generozitatea cu care și-au deschis ușile caselor pentru refugiații ucraineni, că valorile pe care le împărtășim la nivel european sunt reale, că solidaritatea este calea dezvoltării noastre împreună.
Născută ca un nucleu al păcii și solidarității, Uniunea Europeană s-a dezvoltat, s-a consolidat, a depășit provocări economice și sociale majore de-a lungul celor peste șapte decenii de existență. Grație mobilizării la nivelul Uniunii, România și toate celelalte state membre au beneficiat de răspunsul european comun la criza provocată de pandemie, iar mecanismul european de redresare și reziliență reprezintă un prețios punct de sprijin pentru perioada următoare. Toate aceste eforturi merg în direcția consolidării proiectului european, cu deschidere spre ceea ce își doresc cetățenii statelor membre.
Propunerile conturate în ultimele luni, pe baza dezbaterilor și dialogului cu cetățenii în cadrul Conferinței privind viitorul Europei indică o gamă largă de preocupări pentru perioada următoare, de la schimbările climatice la sănătate, consolidare economică, locuri de muncă, gestionarea migrației și rolul construcției europene în plan global.
România are, azi, toate resursele necesare pentru a fructifica oportunitățile de dezvoltare în beneficiul cetățenilor săi. La cele 40 de miliarde de euro – bani europeni deja prezenți în economia țării noastre, alte peste 80 de miliarde de euro vor contribui la accelerarea modernizării și recuperarea decalajelor de dezvoltare economică față de partenerii noștri vestici.
Provocările acestei perioade determină ca solidaritatea statelor membre să se manifeste și față de țările cu perspective de integrare europeană – Ucraina, Republica Moldova, Georgia. Iar răspunsul comun care a coagulat în acest context statele membre demonstrează consolidarea proiectului european, din care și România face parte. La Mulți Ani, Uniunea Europeană! La mulți ani tuturor cetățenilor europeni! La Mulți Ani României în Uniunea Europeană!”.
Sursa foto: Facebook/ Premierul Nicolae Ciucă
