Aproximativ 50 de cadre medicale sunt vizate de o amplă anchetă privind studii clinice pentru autorizarea punerii pe piaţă a unor medicamente ce afectează starea de sănătate a populaţiei. Peste 30 de spitale şi cabinete medicale din toată ţara au fost călcate ieri de mascaţi în acest caz. S-au ridicat documente şi calculatoare inclusiv din Spitalul „Al. Obregia“, Spitalul Militar din Capitală, Institutul de Psihiatrie Socola, Spitalul de Psihiatrie Voila şi Spitalul de Neuropsihiatrie de la Săpoca, dar şi de la Agenţia Naţională a Medicamentului. Percheziţii au fost şi la cabinetele unor medici din Bucureşti şi judeţele Arad, Cluj, Constanţa şi Dolj, precum şi la sediile a cinci societăţi comerciale cu profil medical. Este vorba de firme care sponsorizau realizarea acestor medicamente. „Totul a ieşit la iveală în timpul monitorizării unor fapte de corupţie, privind pensionări ilegale pe caz de boală“, au explicat anchetatorii, care au mărturisit că ancheta vizează fapte de luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. De altfel, şefa Secţiei de Psihiatrie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, Delia Marina Podea, unul dintre cei mai cunoscuţi medici psihiatri din România, a fost ridicată ieri de către anchetatori, pentru a fi dusă la audieri.
Falsificau semnăturile pacienţilor
Concret, ancheta a dezvăluit că Podea ar fi determinat mai mulţi medici rezidenţi din Secţia de Psihiatrie să încalce legea în cadrul unor studii privind medicamente experimentale. „Studiile clinice erau efectuate fără consimţământul pacienţilor, iar în documente erau trecute date false, privind diagnosticul, starea de sănătate a pacienţilor, tratamentul urmat şi efectele acestuia“, explică anchetatorii. Acordul pacienţilor, sau al celor care avea grijă de aceştia – unii dintre bolnavi nu aveau discernământ, era luat prin minciună, mai spun procurorii. „Uneori li se spunea că este vorba de un acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize, sau pur şi simplu se falsifica semnătura“, arată aceştia. Ancheta a mai scos la iveală faptul că medicul psihiatru ar fi inclus în studii chiar şi pacienţi care nu sufereau de afecţiunea pentru care era testat medicamentul experimental, asta cu complicitatea unor asistente sau medici, care consemnau în fals anumite simptome.
Experimentele inumane
Procurorii susţin că s-au făcut teste şi s-au prelevat probe biologice chiar dacă starea de sănătate a pacienţilor se agrava ca urmare a administrării medicamentaţiei din studiu. În astfel de situaţii, rezultatele testelor erau consemnate fictiv. „În situaţia în care pacienţii nu răspundeau la medicamentul testat pentru a fi menţinuţi în studiu, li se administrau medicamente conţinând substanţe neadmise în protocolul de studiu, iar pentru a ascunde acest fapt, probele biologice atribuite pacienţilor nu erau recoltate de la aceştia, ci de la cadrele medicale ale secţiei“, arată procurorii. Totul ar fi fost posibil deoarece medicii ţineau două evidenţe: unele reale, care consemnau includerea în studiu, diagnosticul şi tratamentul experimental administrat şi altele contrafăcute care li se înmânau pacienţilor şi care prevedeau administrarea unui tratament clasic, fără a se menţiona includerea acestora în studii.
Cine este psihiatrul care a coordonat studiul
Medicul psihiatru arădean care este vizat de procurori în dosarul în care se anchetează săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu şi fals în înscrisuri sub semnătură privată este prof. univ. dr. Delia Marina Podea (foto), în vârstă de 63 de ani. Despre ea, colegii şi cunoscuţii au doar cuvinte de laudă şi spun că este un specialist foarte bun. „Era un specialist de o mare valoare. Nu cred că Aradul va mai avea în curând unul la un asememenea nivel”, a declarat un alt medic arădean. „E o profesionistă în psihiatrie”, mai susţine un doctor arădean. Delia Podea a terminat Facultatea de Medicină Generală Timişoara în anul 1978, iar în anul 1995 a devenit Doctor în medicină/Psihiatrie la Facultatea de medicină şi farmacie Carol Davila Bucureşti. Între 1977 şi 1980 a fost medic intern al Clinicilor Medicale Timişoara, apoi a devenit medic secundar psihiatrie, ulterior specialist, iar câţiva ani mai târziu medic primar psihiatru. În anul 1991 a efectuat un stagiu la Spitalul Universitar Sainte-Anne Paris, şi patru ani mai târziu a plecat la un schimb de experienţă la Spitalul Y Abarbanei Tel Aviv, Israel. La Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” a fost pe rând conferenţiar universitar, profesor universitar, conducător de doctorat şi prorector cu cercetarea.
Unele medicamente pot provoca invaliditate sau chiar moarte
„Medicii aceştia au depăşit orice limită. Problema este că până acum nimeni n-a controlat un studiu clinic până la pacient, ci s-au controlat doar hârtiile. Însă, de multe ori, pacienţii habar nu aveau că erau incluşi într-un studiu clinic, unii nu erau informaţi, alţii nu respectau obligaţiile care îi reveneau, alţii erau analfabeţi”, a explicat, pentru „Adevărul”, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP). Reprezentantul asociaţiei de pacienţi afirmă că unii medici au tendinţa de a profita de vulnerabilitatea pacientului iar acesta din urmă, văzând că i se acordă o atenţie sporită, nu are curajul să-l refuze pe doctor. „Ştiind că există medici care nu respectă legea, au fost blocate studiile clinice de mai bine de doi ani, iar asta afectează pacienţii români şi imaginea României, dar şi încrederea producătorilor de medicamente. Asta pentru că producătorii fac investiţii uriaşe, e vorba de miliarde care se cheltuiesc pentru un studiu, pentru o moleculă. Sunt cazuri când sunt luate autorizaţii de punere pe piaţă şi medicamentele nu sunt bune, provoacă boli invalidante sau chiar moarte. Deci nu e în interesul producătorului ca studiile să fie eronate”, a mai declarat Vasile Barbu. La rândul său, Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC), e de părere că pacienţii vor fi reticenţi şi nu se vor mai implica în asemenea studii. „E strigător la cer, dacă într-adevăr s-a întâmplat aşa, trebuie luate măsuri. Ceea ce se întâmplă cu pacientul trebuie să fie cu consimţământul acestuia. Ori eşti informat despre ceea ce ţi se întâmplă, ori dacă nu, eşti liber să îţi alegi un alt medic. Nu este legal să ţi se acorde ceva fără aprobarea ta”, a spus Gănescu, precizând că studiile clinice se fac sub stricta supraveghere a Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale.
Genetician: Sunt destule metode prin care poţi convinge un pacient
Concret, ANMDM aprobă în jur de 200 de astfel de autorizaţii de desfăşurare a studiilor clinice în România pe an. „Sprijinim organele de control în clarificarea problemelor respective, nu putem oferi detalii legate de studiul în sine câtă vreme există o anchetă în desfăşurare”, a reacţionat şi Anca Crupariu, purtătorul de cuvânt al ANMDM. De cealaltă parte, medicii care fac cercetare şi derulează studii clinice cataloghează gestul colegilor ca fiind inadmisibil. „Chiar dacă e greu uneori să convingi pacientul să facă parte dintr-un studiu clinic, e frustrant să nu ştie că e inclus în el. Nimănui nu-i convine să se întâmple ceva cu organismul său fără să ştie şi fără să-şi dea acordul. Sunt destule metode prin care poţi convinge pacientul că e util să intre într-un studiu clinic, dacă şi tu ca profesionist consideri că acel medicament are potenţial şi duce la rezultate concrete. Cinstit şi corect este să informezi pacientul. De obicei, medicamentele de generaţie mai nouă sunt tot mai lipsite de complicaţii şi sunt tot mai uşor de suportat de pacienţi”, a arătat şi profesorul Maria Puiu, preşedintele Societăţii de Genetică Medicală.
