Germanilor din România comunistă „li s-a cumpărat libertatea”

Articol editat de Mirabela Afronie, 9 mai 2014, 17:12

În 1970, preţurile de vânzare erau de 11 mii de mărci pentru etnicii germani cu studii superioare şi 2.900 pentru muncitorii necalificaţi, afirmă avocatul Heinz-Günther Hüsch. Dr. Heinz-Günther Hüsch, fost negociator din partea Republicii Federale Germania, cel care a negociat din anul 1967 şi până în 1989 acordurile secrete româno- germane pentru răscumpărarea saşilor a fost prezent astăzi la Bucureşti la o conferinţă organizată de Fundaţia Konrad Adenauer-Biroul din Bucureşti şi Forumul Democrat al Germanilor din România.“Totul a fost o acţiune umanitară, însă conceptul şi cumpărarea etnicilor germani este un cuvânt îngrozitor, pentru că noi am cumpărat libertate, nu oameni şi consider că această acţiune a fost o reuşită. Germania a avut absolută dreptate să procedeze aşa”, a declarat Dr. Heinz-Günther Hüsch la dezbaterea organizată de către Fundaţia Kondrar Adenauer. Heinz-Günther Hüsch a relatat cum a negociat în acea perioadă ca etnicii germani să poată pleca din România. În 1967 ,un avocat a venit la el pentru a-i spune că există posibilitatea din partea română de a negocia emigrarea etnicilor germani.

Întâlniri în camere de hotel

Astfel, în luna 1968, în martie, a avut loc prima negociere într-o camera de hotel, cu un bărbat pe nume Marinescu, toţi partenerii români aveau nume conspirative. “Atunci ni s-a spus că este vorba de permiterea unor plecări, dar cu condiţii de secretizare, e nevoie de plata în cash, fără chitanţă, lucru absolut de neconceput într-o democraţie germană. Pentru fiecare persoană era vorba de sume diferenţiate. 1800 de mărci pentru persoane simple, 5000 de mărci pentru studenţi, iar pentru persoanele cu studiile finalizate 10 mii de mărci şi se dorea un avans de 400 de mii de mărci”. Deşi erau elemente de incertitudine, s-a convenit că da, ne asumăm acest test, dar doream să ne asumăm un risc doar pentru 200.000 de mărci. Noi am cerut să nu facem liste,iar partea română a spus că este de acord să nu existe liste”, a spus în cadrul conferinţei Heinz-Günther Hüsch. Problema plăţilor fără chitanţe a fost rezolvată cu Curtea de Conturi germană, iar în primul an a fost negociată plecarea a 1000 de persoane, la negocierea de la Viena banii fiind daţi cash.

Prima pentru vânzare rapidă, în autoturisme

După 1968, partea română a fost intersată de încheierea unui contract, fiind încheiat la Stockholm primul contract pentru 3000 de persoane. Hüsch a mai declarat că în anul 1970, preţurile erau negociate pentru 11 mii de mărci pentru persoanele cu studii superioare, 2900 de mărci pentru muncitorii necalificaţi. Tot în acel an, partea germană a promis părţii române şase autoturisme, iar dacă se ajungea la 40 de mii de emigrări, încă şase autoturisme. De-a lungul anilor, au mai fost negocieri între cele două părţi, iar în 1988, Hüsch a fost delegat să poarte o discuţie cu Ceauşescu, însă fără a ajunge la o întelegere privind emigrarea.

Din septembrie 1989, „vindem doar cazurile umanitare”

Tot în acel an, el a fost solicitat să vină în România, ajungând în ţara noastră după congresul PCR. În septembrie 1989, a fost momentul în care partea română a anulat toate întelegerile, anunţând că că se va ocupa doar de cazurile umanitare, însă nu mai doreşte bani. Dar pentru decembrie, partea română a cerut 22 de milioane de mărci germane şi încă 8 milioane de mărci dobândă, a mai precizat Heinz-Günther Hüsch. După Revoluţie şi moartea lui Ceauşescu, partea germană s-a întrebat ce vor face cu banii care trebuiau plătiţi părţii române, pentru că nu ştiau cui trebuie să îi mai plătească. Guvernul nou ce venise la putere a spus atunci că se poate călători liber, oricine poate părăsi din România şi astfel s-a ajuns la plecarea a sute de mii de oameni de origine germana dupa 1989. Fostul negociator din partea Republicii Federale Germania, Dr. Heinz-Günther Hüsch a mai subliniat că au fost purtate peste 300 de negocieri oficiale cu autorităţile române, iar în urma acestora peste 300 de mii de etnici au putut emigra.

Sursa:www. romania-actualitati.ro