Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] In memoriam, Emanoil Petruț!

„Actorul: Mesagerul, Mediatorul Hermes, Cel care asigură comerțul cu ideile nemuritoare! Actorul! Minunată, imprevizibilă, capricioasă, vie, sclerozată, moartă, reînviată veșnic din grămăjoare neînsemnate de cenușă ale atâtor incendii, stranie, inefabilă făptură! Actorul! Caliban, Ariel și Prospero! Actorul! Copil al naturii, inocent, crud, năbădăios care varsă pe scândura șubredă șiroaie de lacrimi adevărate din adâncurile sufletului său torturat de demonii orgoliului și ai umilinței”…

Articol editat de Radio Resita, 7 august 2019, 21:27

Astăzi, despre Emanoil Petruţ, cel care ne-a părăsit într-o zi de 8 august 1983, acum 36 de ani…

Emanoil Petruț s-a născut la Mărășești, un oraș despre care mulți au aflat doar din cărțile de istorie. Bunicii paterni – Cristina și Toma Petruț – erau odobeșteni din Vrancea și au avut trei copii: două fete și un fecior, Gabriel, tatăl actorului. Bunicii materni – Maria și Anghel Vasiliu – veneau dintr-o localitate de lângă Mărășești și au avut 11 copii, Ecaterina, mama actorului, fiind cea mai mică.

Pe bunicii din partea tatălui nu i-a apucat. Bunicul murise pe front, iar bunica, se pare că îi părăsise. Doar pe bunica Maria Vasiliu a apucat-o. Și ea se stingea când Emanoil avea 10 ani. Părinții actorului, Gabriel Petruț și Ecaterina Vasiliu, s-au căsătorit în 1928 și au cumpărat împreună o căsuță la Mărășești în spatele gării. Au avut 4 copii. Primul, o fetiță născută în 1930, care a murit imediat după naștere, apoi Emanoil – actorul nostru, George, fratele cu doi ani mai mic, și Mariana, născută în 1936, an în care într-una din camerele casei familiei Petruț funcționa Oficul telefonic al Mărășeștilor.

În volumul biografic, semnat de Alexandru Deșliu, sunt relatate multe întâmplări de către unicul frate al actorului, nimeni altul decât George Petruț, tatăl lui Tudor Emanoil Petruț, actorul admirat de generația anilor ’80 în filmul Liceenii, alături de Oana Sârbu, Mihai Constantin și de Ștefan Bănică Jr. Astăzi Tudor Petruț – botezat de unchiul său, actorul, în ziua premierei filmului Tudor – și absolvent de IATC, promoția 1990, este regizor și scenarist și trăiește în California de ani mulți.

 În 1982, Tudor apărea alături de unchiul său în filmul „Femeia din Ursa Mare”, de Adrian Petringenaru, din distribuția căruia au făcut parte și Florina Cercel, Ioana Crăciunescu și Dorel Vișan.

În 1939, când Emanoil ajunge la vârsta de școală, părinții acestuia se mută la Focșani, tatăl fiind grefier la Tribunalul Putna, azi Tribunalul Focșani, iar casa lor de la Mărășești este transformată în popotă după intrarea rușilor în țară. Părinții actorului au trăit la Focșani până în 1961, când își vând locuința și se mută în Capitală, unde trăiau cei trei copii ai lor.

Emanoil Petruț a urmat cursurile școlii primare în Focșani, apoi în anul 1942, deși tatăl îl îndrumase spre un liceu cu profil militar, fiul pică deliberat proba sportivă și se înscrie la Liceul „Unirea” din oraș.

 Încă din adolescență, Mimi – cum îl alintau părinții – își manifesta tendința de a transforma totul în spectacol în jurul său.

La Biserica din Mărășești le făcea pe bătrâne să plângă când rostea „Tatăl nostru”, iar la Focșani, se pare că nimeni nu spunea „Crezul” cu mai multă dăruire decât el. La serbări devenise vestit în rolul marelui recitator. Iubea poezia și teatrul la microfon. Asculta piese la radio și memora roluri întregi. La 12 ani era deja pe scena Teatrului „Maior Gheorghe Pastia” din Focșani, cu trupa de amatori. Nu era festivitate în târg fără el. Devenise și vedetă a Barului Royal din oraș, unde bătea step à la Fred Astaire ca să mai câștige un ban. Dar totul s-a terminat când l-a prins dirigintele său.

Destinul său a fost marcat de marele George Vraca care l-a sfătuit să se facă actor.

În 1948 este trimis, pe cheltuiala orașului Mărășești, la Facultatea de Teatru din Iași, după primul an transferându-se la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografie din București, pe care îl absolvă în 1953.

Debutează în film în 1951 și în teatru în 1952.

Între 1953 și 1957 joacă pe scena Teatrului “ Nottara”, apoi pe cea a Teatrului Național, unde se și angajează.

 În cei 18 ani de activitate artistică pe scena TNB, interpretează peste 100 de roluri, cele mai multe principale: Arbore din Apus de soare de B. Șt. Delavrancea, Nehludov din Învierea de Lev Tolstoi, Torvald din Nora de Ibsen, Răzvan din Răzvan și Vidra de B. P.Hașdeu etc.

 În film, realizează cu precădere partituri istorice, pe care le interpretează cu distincție și intuiția exactă a psihologiei personajului.

A scris și versuri adunate cu grijă, emoție și respect de un vrâncean de-al său, scriitorul Alexandru Deșliu, în albumul memorial, intitulat simplu, Emanoil Petruț, apărut în 2003 la Editura Pallas din Focșani.

A trecut prin filtrul personalității sale zecile de personaje, rămânând în memoria colectivă prin dreptul Tudor din Vladimiri și grație vocii sale baritonale.

Simbol cinematografic situat aproape de sufletul actorului, pentru filmul Tudor a stat zile întregi la Biblioteca Academiei să-și studieze personajul și perioada istorică.

Recunoștea în interviurile sale că se identificase cu revoluționarul de la 1821. A fost un film privilegiat în privința premiilor: Premiul pentru interpretare masculină la Festivalul Filmului de la Mamaia din 1963 și un an mai târziu, „Crucea Sudului” la Buenos Aires, George Vraca și Emanoil Petruț fiind cei doi actori români printre starurile internaționale.

Cu un timbru inconfundabil de un mare dramatism a ajuns să fie vocea lui Decebal sau a lui Mihai Viteazul în filme istorice de mare succes semnate de Sergiu Nicolaescu.

Ultimul său rol a fost cel din piesa lui Dale Wasserman, Zbor deasupra unui cuib de cuci (1983), în regia lui Horea Popescu. Parteneri de scenă i-au fost: Florin Piersic, Olga Delia Mateescu, Gheorghe Cozorici, George Motoi, Costel Constantin și Claudiu Bleonţ.

Catinca Ralea și Emanoil Petruț: o iubire eternă

A fost căsătorit cu regizorul  şi realizatorul de emisiuni radio şi televiziune Catinca Ralea, personalitate culturală remarcabilă, fata academicianului Mihai Ralea, dar nu au avut copii.

Catinca Ralea a fost unul dintre cei mai încântători și cultivați oameni de radio din România, care primise în familia ei o educație aleasă. L-a susținut pe Petre – așa îl alinta – în toată cariera actoricească, deși el era mai boem.

Se completau unul pe altul, erau efervescenți. Primeau oaspeți și mergeau în vizite…

Catinca Ralea a fost pe  lângă soția sa și marea sa iubire, iar Emanoil Petruț avea să îi dedice multe poezii pe lângă marea sa iubire în cei 21 de ani de căsnicie.

Singurătatea avea să îl răpună pe Emanoil Petruț după moartea soției sale, stare ce s-a simțit și în poeziile sale:

„Mă simt atât de singur, că-mi vuie a pustiu pereții și-n acest strâmt hotar mă las lumii în dar”, mărturisea cu tristețe singurătatea, Emanoil Petruț, care avea să plece la doi ani după Catinca Ralea, în Ceruri.

Amândoi își dorm somnul de veci în Cimitirul Bellu din București.

În memoria actorului, casa de cultura din Mărăşeşti ii poarta numele.

Anca Bica Bălălău

Sursa: wikipedia

 Ziua Culturii Naționale la Caransebeș
Cultură miercuri, 15 ianuarie 2025, 19:15

 Ziua Culturii Naționale la Caransebeș

În parcul din Piața Revoluției a municipiului Caransebeș, în proximitatea bustului poetului național Mihai Eminescu, s-a desfășurat miercuri,...

 Ziua Culturii Naționale la Caransebeș
Mihai Eminescu poet naţional şi unul din cei mai mari gazetari ai României
Cultură miercuri, 15 ianuarie 2025, 18:07

Mihai Eminescu poet naţional şi unul din cei mai mari gazetari ai României

În cartea de vizită a lui Mihai Eminescu stă scris „poet naţional“, însă deloc de neglijat este activitatea jurnalistică a acestuia. Spre...

Mihai Eminescu poet naţional şi unul din cei mai mari gazetari ai României
Eminescu comemorat la ansamblul „Luceafărul” din Reşiţa – cel mai nou monument din Banat dedicat poetului naţional
Cultură miercuri, 15 ianuarie 2025, 15:00

Eminescu comemorat la ansamblul „Luceafărul” din Reşiţa – cel mai nou monument din Banat dedicat poetului naţional

Zece zile a dedicat anul acesta Reşiţa Zilei culturii Naţionale şi implicit celor 175 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu. Seria...

Eminescu comemorat la ansamblul „Luceafărul” din Reşiţa – cel mai nou monument din Banat dedicat poetului naţional
“Trăiască naţia! Sus cu dânsa!’’ ar trebui să fie salutul românilor de Ziua Culturii Naționale!
Cultură marți, 14 ianuarie 2025, 21:15

“Trăiască naţia! Sus cu dânsa!’’ ar trebui să fie salutul românilor de Ziua Culturii Naționale!

“Trăiască naţia! Sus cu dânsa!’’ ar trebui să fie salutul românilor, cel puțin astăzi de Ziua Culturii Naționale, sărbătoare...

“Trăiască naţia! Sus cu dânsa!’’ ar trebui să fie salutul românilor de Ziua Culturii Naționale!
Cultură luni, 13 ianuarie 2025, 19:25

Cel mai nou număr al revistei Banatica a fost lansat la Muzeul Banatului Montan în ajunul Zilei Naţionale a Culturii

La început de an calendaristic şi dedicat Zilei Culturii Naționale, Muzeul Banatului Montan din Reşiţa organizează lansarea volumului...

Cel mai nou număr al revistei Banatica a fost lansat la Muzeul Banatului Montan în ajunul Zilei Naţionale a Culturii
Cultură luni, 13 ianuarie 2025, 18:56

Pe urmele lui Mihai Eminescu prin Banat şi la New York

Zilele Culturii Naţionale sunt în desfăşurare timp de 10 zile, mai exact până în 20 ianuarie 2025 la Reşiţa şi în mai multe localităţi...

Pe urmele lui Mihai Eminescu prin Banat şi la New York
Cultură luni, 13 ianuarie 2025, 15:21

Ziua Culturii Naționale la Biblioteca Județeană ,,Paul Iorgovici” Caraș-Severin

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Biblioteca Județeană ,,Paul Iorgovici” Caraș-Severin organizează o serie de activități...

Ziua Culturii Naționale la Biblioteca Județeană ,,Paul Iorgovici” Caraș-Severin
Cultură vineri, 10 ianuarie 2025, 22:00

Ciclul manifestărilor dedicate Zilei Culturii Naţionale a debutat la Reşiţa sub auspiciile istorice ale comunităţii germane din oraş

Seria evenimentelor dedicate Zilei Culturii Naţionale a debutat vineri, 10 ianuarie la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din...

Ciclul manifestărilor dedicate Zilei Culturii Naţionale a debutat la Reşiţa sub auspiciile istorice ale comunităţii germane din oraş