Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] George Stanca: un vers lipsă în poezia vieții!

Poeții sunt inima umanității, de azi această inimă e sfășiată de un vers lipsă în poezia vieții:George Stanca!

[FOTO] George Stanca: un vers lipsă în poezia vieții!

Articol editat de Radio Resita, 4 februarie 2019, 23:56 / actualizat: 5 februarie 2019, 15:27

Poetul și-a reîntregit cenaclul în veșnicie, omul ne-a părăsit… George Stanca a murit la vârsta de 71 de ani, pe 4 februarie în urma unui stop cardio-respirator. Scriitorul era internat de mai multă vreme la Spitalul „Sfânta Maria“ din București, iar cu doar o zi înainte a semnat ceea ce avea să fie ultima sa scrisoare, un text tulburător adresat celui mai bun prieten al său, actorul Vladimir Găitan.

În ciuda suferinţelor fizice, el a continuat să scrie până în ultima clipă, mărturisind:  
„Dar şi suferinţa e jalon, ca şi bucuria, ca şi viaţa, nenorocul, ca multe altele, şi eu am început să aflu asta din iulie anul trecut, de când tot populez unele spitale ale Capitalei…   Suntem la vârsta la care, făcând bilanţul firesc, ajungem la un refren – „cu ce ne-am ales în viaţă“ şi de fapt din el ar deriva un altul mai important – ce laşi în urmă„. 

George Stanca s-a născut pe 7 mai 1947, a murit în spital, acolo unde se afla de aproximativ o lună, suferind de o boală gravă.

Părinții săi erau Nicolae Stanca, economist, și Anișoara ,născută Crăciun.Între anii 1954-1961 a urmat Școala Elementară în Giulești Sârbi, cartier aflat la marginea Bucureștiului, raionul Gheorghe Gheorghiu Dej.Primele încercări literare se adresează revistelor „Cravata roșie”, „Luminița”.

Între anii 1961-1965 a făcut  Liceul „Doamna Stanca” din București, apoi Institutul de Construcții București, obținând diploma de inginer.

În timpul studenției a fost solistul vocal al formației rock Odeon.

Din anul 1970 a lucrat pe șantierul Chiajna, la un depozit legume fructe, ulterior la prefabricate, Vitan-Bârzești și Militari BCA, investiții IAPI Turism București, sistematizare teritoriu-arhitect-șef al sectorului 6 București, proiectare inginer principal ICRAL Cotroceni, până în ziua Revoluției din 1989.

Cariera literară și artistică a evoluat în paralel cu cea de inginer.

În anul 1971 a debutat ca publicist în revista „Săptămâna” lui Eugen Barbu, fiind titular al unei rubrici de muzică pop-rock-ușoară și devenind „comentator muzical” cum îi plăcea să se numească, nu cronicar.În perioada 1971-1972  a fost colaborator „Contemporanul”și  „Scînteia Tineretului”, apoi din 1973-1975 redactor la „Flacăra”, membru fondator alături de Adrian Păunescu și Dorin Tudoran,  șef pagină muzicală, secretar muzical al Cenaclului Flacăra și reporter.

A condus și realizat pagina de „muzică tânără”, termen statuat de el pentru a evita indicațiile cenzurii care numea pop-ul, rock-ul și folk-ul „muzică ușoară”. În calitatea de secretar muzical de cenaclu, a fost cel care i-a descoperit/adus pe Mircea Vintilă, Dan Chebac, Adriana Aush, Radu Gheorghe, Mihai Diaconescu alias Anghel Mora  și alții.

Tot la Flacăra, în paralel, și-a găsit și o preocupare „serioasă”, de care s-a îndrăgostit pe viață și pe care nu a părăsit-o niciodată: reportajul.

George Stanca a fost un iubitor al sportului, fiind un mare fan al Rapidului alături de Moțu Pittiș, poetul fiind cel care   în 1997 a fondat numele „Giuleștina”, în programele de meci ale Rapidului.

M-am resemnat. Totul este ca în lupta asta nedreaptă să nu ne pierdem identitatea. Să mergem cât mai des la meciuri, să fim acolo. Anii vor trece repede. 3-4? Poate că eu unul, la vârsta mea n-o să mai apuc să văd un nou Mare Rapid. Oricum, l-am văzut, l-am apucat!”, a fost mesajul lui George Stanca, după ce Rapid a intrat în faliment. „Că mă doare sufletul? Nu mai spun. Dar, asta e viața: ce ai face, dragă Rapidistule, dacă mâine ți se spune că ai cancer? Ai vreo soluție? Nu! Ei, da, Rapid are cancer. Numai că, Giuleștina va renaște din cenușă! Rapid nu moare! Vom umple stadionul și-n Liga 4-a! Deviza noastră e peste cea a adversarilor: RAPIDIST ȘI DUPĂ MOARTE!”, erau speranțele lui George Stanca.

De astăzi George Stanca este  un vers lipsă în poezia vieții!A îmbrăcat tricoul morții și , probabil, cântă alături de Florian Pittiș: „Sfârșitul nu-I aici”… sau … vom afla când vom fi în aceeași galerie cu ei…


Jurnalistul George Stanca va fi îngropat la Cimitirul Bellu din București, acolo unde își cumpărase un loc de veci ca să fie aproape de mulți prieteni, plecați prea devreme.

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1990.

Dumnezeu să-l odihnească! Condoleanțe celor dragi!

Anca Bica Bălălău

Sursa:wikipedia

Sursa foto:George Stanca

Etichete:
La Reşiţa, Ziua limbii maghiare în România, a fost marcată literar la Casa de cultură din urbe
Cultură miercuri, 13 noiembrie 2024, 18:16

La Reşiţa, Ziua limbii maghiare în România, a fost marcată literar la Casa de cultură din urbe

La 13 noiembrie 2024 este aniversată Ziua limbii maghiare, fiind instituită prin Legea 279/ 2015. Iniţiativa privind propunerea legislativă...

La Reşiţa, Ziua limbii maghiare în România, a fost marcată literar la Casa de cultură din urbe
Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi
Cultură luni, 11 noiembrie 2024, 22:05

Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi

Program social-cultural bogat al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa organizat cu prilejul sărbătorii Sfântului...

Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi
Expoziţie audiofilă la Reşiţa
Cultură joi, 7 noiembrie 2024, 13:51

Expoziţie audiofilă la Reşiţa

O expoziţie inedită de aparate audio şi care redau înregistrările audio şi video a fost prezentată joi, 7 noiembrie de la ora 19.00 în sala...

Expoziţie audiofilă la Reşiţa
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambasadorul cultural al României la Londra
Cultură miercuri, 6 noiembrie 2024, 19:02

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambasadorul cultural al României la Londra

Angajaţii Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin vor reprezenta, în luna noiembrie 2024,...

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambasadorul cultural al României la Londra
Cultură luni, 4 noiembrie 2024, 11:03

Proiectul social-ecumenic „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ continuă şi în 2024 la Reşiţa

De ani de zile, cimitirele romano-catolice din Banatul Montan sunt în 2 noiembrie, în ziua de comemorare a răposaților, tot mai sărace în...

Proiectul social-ecumenic „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ continuă şi în 2024 la Reşiţa
Cultură joi, 31 octombrie 2024, 13:50

Radio Reșița deschide un nou canal de comunicare cu publicul tânăr prin parteneriatul cu Teatrul de Vest

Un proiect cultural denumit „Cabaretul Adolescenței” implementat de Asociația ȚAIS împreună cu Teatrul de Vest Reșița, Radio România...

Radio Reșița deschide un nou canal de comunicare cu publicul tânăr prin parteneriatul cu Teatrul de Vest
Cultură miercuri, 30 octombrie 2024, 16:29

Teatrul de Vest lansează VESTUL DRAMATIC – revistă de artele spectacolului și ecosistem neomediatic

Teatrul de Vest Reșița anunță lansarea (2 noiembrie 2024) revistei de artele spectacolului și a ecosistemului neomediatic VESTUL DRAMATIC...

Teatrul de Vest lansează VESTUL DRAMATIC – revistă de artele spectacolului și ecosistem neomediatic
Cultură duminică, 27 octombrie 2024, 13:55

Ana Blandiana, primul român care obține Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024

Vineri, 25 octombrie 2024, scriitoarea Ana Blandiana a primit Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024, în cadrul unei ceremonii prezidate de...

Ana Blandiana, primul român care obține Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024