DNA a prins cu ocaua mică 8 demnitari într-un singur an
Articol editat de Alin Datcu, 2 martie 2014, 13:11
Raportul privind activitatea desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie, prezentat de procurorul şef Laura Codruţa Kövesi, relevă faptul că activitatea instituţiei a continuat la aceleaşi standarde de profesionalism, fiind considerată un model de bune practici la nivel european. Acest lucru arată că D.N.A a ajuns la un grad de maturitate care îi permite să îşi îndeplinească rolul, în condiţiile în care 2013 a fost un an dificil pentru instituţie, fiind marcat de provocări organizatorice, legislative şi presiuni publice.
Principalele concluzii care au reieşit din raport sunt următoarele:
– A crescut cu aproximativ o treime numărul de cauze și de persoane trimise în judecată – peste 1.000 de persoane în 270 de dosare.
Procurorii au menţinut atenţia privind soluţionarea cauzelor importante şi complexe finalizate prin rechizitorii. Astfel, din cei 1073 inculpaţi trimişi în judecată (49 persoane juridice) s-a dispus trimiterea în judecată a 303 persoane care au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante. Între persoanele trimise în judecată care ocupau funcţii de conducere, control ori alte funcţii importante sunt 8 demnitari (1 europarlamentar, 1 ministru, 4 deputaţi, din care unul este şi vicepremier al Guvernului României, 2 subprefecţi), 5 preşedinţi și vicepreședinți de consiliu judeţean, 34 primari și viceprimari, 25 magistraţi (13 judecători şi 12 procurori) 19 avocaţi, 34 poliţişti, 24 lucrători vamali, 5 comisari de Gardă Financiară, 1 rector, 1 prorector, 4 comandanţi de unitate, 10 directori de companii/societăţi naţionale , 22 directori din alte instituţii publice , etc.
– Complexitatea cauzelor finalizate prin rechizitorii este relevată și de valoarea prejudiciului produs prin aceste fapte – aproape 250 de milioane de euro.
O realizare importantă o reprezintă măsurile asigurătorii dispuse de procurori asupra unor bunuri în valoare de peste 1,5 miliarde lei .
– Calitatea dosarelor a fost confirmată prin scăderea semnificativă a ponderii soluţiilor de achitare pe temeiuri de fond, la 7,5 % din totalul inculpaților față de care s-au pronunțat soluții definitive, faţă de 10,2% în 2012..
– Peste 1.000 de persoane condamnate definitiv în dosare de corupţie – in creștere cu 41% față de anul precedent
A continuat pronunţarea unor soluţii de condamnare în dosarele de mare corupţie, astfel că, printre cei 1.051 inculpaţi condamnați se regăsesc 10 persoane cu funcție de demnitate publică în stat : 2 miniștri, 1 senator , 5 deputați (din care 1 în Parlamentul Republica Moldova; 1 era director general Regia Naţională a Pădurilor, la momentul săvârșirii infracțiunii, iar la data trimiterii în judecată era deputat; 1 era șef Departament Legislativ Camera Deputaților la momentul săvârșirii infracțiunii, ulterior a devenit deputat), 1 șef al Marelui Stat Major General (cu rang de secretar de stat) și 1 inspector guvernamental.
Ca şi în anii precedenţi, corupţia în instituţiile de aplicare a legii a constituit o prioritate a activităţii DNA, dovadă fiind faptul că au fost condamnaţi definitiv 10 magistraţi, din care 5 judecători (2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 1 vicepreşedinte curte de apel, 1 judecător de tribunal şi 1 judecător de curte de apel) şi 5 procurori (1 procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori de la parchete de pe lângă tribunal, 1 prim-procuror la parchet de le lângă judecătorie şi 1 procuror la parchet de le lângă judecătorie). Prin hotărâri definitive, au fost condamnaţi 47 ofiţeri şi agenţi de poliţie, din care 12 subofiţeri şi 35 ofiţeri (6 cu funcţii de conducere). În ceea ce priveşte corupţia din instituţii financiare şi alte instituţii de control, se constată că au fost condamnaţi definitiv 69 inculpaţi, 25 lucrători vamali, 13 comisari Gardă Financiară (1 comisar șef), 4 comisari Garda de Mediu, 2 comisari Protecția Consumatorului, 24 inspectori în alte instituții publice.
Din perspectiva caracterului descurajator al pedepselor aplicate, din raport reiese că, în continuare, mai puțin de un sfert dintre persoanele condamnate execută pedepse în penitenciar și că au fost reținute circumstanțe atenuante în mai mult de jumătate din cazuri. Concomitent, se remarcă faptul că în cauzele de mare corupție sau care au produs prejudicii importante, pedepsele sunt tot mai severe, fiind aplicate 63 de pedepse de peste 5 ani închisoare.
Consolidarea unui corp de procurori și ofițeri de poliție judiciară cu experiență în finalizarea investigațiilor complexe și pregătiți să reziste în condiții de presiune fără precedent pentru sistemul judiciar reprezintă cea mai importantă realizare, a arătat procurorul șef al D.N.A la prezentarea Raportului de activitate, iar menținerea acestei culturi instituționale reprezintă o condiție esențială pentru a asigura în continuare eficiența luptei anticorupție.