Una dintre poveştile terifiante descoperite în comuna Berevoeşti este a unui bărbat care, în iulie 2015, a fost răpit de pe stradă, chiar din zona centrală a Piteştiului, de către două persoane de etnie romă. Totul s-a petrecut în plină zi, la ora 15.45. Victima, aflată în apropierea bisericii „Sfântul Ioan” din Pitesti, a fost luată pur şi simplu pe sus, băgată cu forţa într-o autoutilitară şi dusă în comunitatea de ţigani din Berevoeşti pentru a fi pusă la muncă silnică. Exemple similare pot fi găsite şi în anii precedenţi. În 2013, unul dintre membrii grupării a racolat un copil, cu promisiunea că, pentru o zi de spart lemne, îi va da 50 de lei, un pachet de ţigări şi mâncare. Băiatul a fost trimis la mama sa cu 500 de lei pentru ca aceasta sa fie de acord să-l lase la muncă. În contul sumei, copilul a fost exploatat câteva luni. Ulterior, puştiul a ajuns la o altă familie de romi, unde a muncit forţat până în vara acestui an. În decursul celor opt ani de când funcţionează gruparea (din 2008 şi până în prezent), prin comunitatea din satul Glămăceşti, comuna Berevoeşti, au trecut, conform anchetatorilor, peste 60 de victime, persoane exploatate în cele mai crunte moduri: muncite până la epuizare, ţinute în lanturi sau chingi, bătute cu biciul, hrănite doar cu resturi alimentare şi ameninţate cu moartea, să nu sufle o vorbă.
În acelaşi dosar a fost identificat şi un bărbat care, după ce a fost exploatat o perioadă, a reuşit să scape din ghearele reţelei. Omul ajunsese captiv la clanul de romi după ce un membru al grupării îl împrumutase cu 2.000 de lei pentru a-şi înmormânta mama. În schimbul banilor, i s-a cerut să efectueze 20 de curse de transport lemne cu maşina. După aproape patru luni, timp în care a făcut 17 dintre cele 20 de curse, omul n-a mai rezistat şi a fugit. Suspecţii au pornit după el şi l-au luat pe sus din propria locuinţă, l-au bagat cu forţa într-o maşină şi l-au dus din nou în satul blestemat. „La doua zile de când victima a ajuns acasă, Feraru Costel, Grancea Ionut Dragoş, Grancea Marian şi Furdui Cătălin, au intrat fără drept în curtea casei victimei, de unde, prin forţă, au luat-o pe aceasta şi au băgat-o în maşina cu care veniseră şi au transportat-o înapoi in gospodaria lui Feraru Costel. Aici, victima a fost bătută cu pumnii şi cu biciul. După ce starea de sănatate a victimei s-a ameliorat, Feraru Costel i-a impus să muncească şi pentru o presupusă dobândă la suma împrumutată. Întrucât pentru cursele ce au fost efectuate victima nu mai primea niciun ban, aceasta muncind în contul datoriei şi al dobânzii, îi mai solicita lui Feraru Costel bani pentru a-şi cumpăra alimente şi ţigari. În schimbul acestor bani, Feraru Costel îi adăuga un număr de curse, modalitate prin care restituirea datoriei devenea irealizabilă”, mai arata anchetatorii. De altfel, cei care încercau sa fugă, erau legaţi de picioare şi târâţi cu calul prin bătătură. Doua victime, una bolnavă de cancer, ar fi murit în urma chinurilor fizice şi a terorii psihice la care a fost supusă. Victimele erau închiriate temporar de la o familie la alta sau vândute, la preţul unei bovine, pentru diverse munci. În 2011, spre exemplu, unui bărbat ademenit în comunitatea de romi i s-au promis 200 de lei pentru a lucra pe o autoutilitară de transport lemne, ca şofer. Timp de doi ani, omul a fost exploatat nu doar ca şofer, ci şi pentru alte munci. Iarna, bărbatul era ţinut să doarmă într-o cameră neîncălzită. În 2013, după doi ani petrecuţi la prima familie de romi, victima a ajuns la o alta, care a abuzat de el în acelaşi mod, iar doi ani mai târziu, în 2015, a ajuns la alţi „stăpâni”, care l-au folosit atât ca şofer, cât şi pentru cerşetorie, în beneficiul lor, dar şi la spart şi manipulat lemne, spălat vase şi rufe.
Serviciul de Asistenţă Socială a făcut verificări, dar n-a găsit nimic
Cum au putut aceste familii de romi să-şi facă de cap timp de opt ani fără ca autorităţile locale să nu vadă acest lucru? Este o intrebare pe care toată comunitatea din Argeş şi-o pune acum. Culmea este că, în 2015, când prin Berevoeşti au început să circule zvonuri potrivit cărora în satul Glămăceşti s-ar întâmpla lucruri necurate, primarul a trimis, pentru verificări, Serviciul de Asistenţă Socială în comunitatea aproape izolată în care trăiesc aproximativ 800 de ţigani.
„Asistenţa Socială a fost acolo, dar vă daţi seama că, la Glămăceşti, sunt sute de gospodării. Evident, n-am trecut prin toate. Nici n-aveam cum să intrăm din gospodărie în gospodărie, pentru că nu ne lăsau. Întrebau cu ce drept le intrăm în casă. Nu am găsit nimic care să confirme zvonurile că în unele familii erau ţinuţi copii cu forţa pentru activităţi nespecifice vârstei lor. Eu, personal, am făcut, tot în toamna anului trecut, o adresă la Poliţie, în care semnalam aceleaşi suspiciuni”, a explicat, pentru „Adevărul”, Florin Proca, primarul comunei Berevoeşti. Există, însă, voci din comunitatea locală care spun că primarul de la Berevoeşti, Florin Proca, ar fi ştiut de mafia de la Glămăceşti şi că, mai mult, ar fi folosit câţiva dintre sclavii torturaţi de ţigani pentru lucrările la construcţia unei vile şi a unei păstrăvării. „Sunt vorbe, nu e nimic adevărat. Nici măcar n-am ştiut de existenţa acestor victime, nicidecum să le folosesc. Eu locuiesc în casa soacrei mele, construită în 2007, pe vremea când eram poliţist la Bucureşti şi când n-aveam nicio legătură cu Primăria şi nici n-am vreo păstrăvărie. În plus, nu am nicio calitate în acest dosar, nici acuzat, nici martor”, a mai spus edilul.