Deficitul bugetar a crescut la 1,71% din PIB după primele 6 luni, dar e în scădere faţă de 2021

Deficitul bugetului general consolidat a crescut la 1,71% din Produsul Intern Brut (PIB) după primele şase luni ale acestui an, de la 1,57% din PIB în perioada ianuarie-mai 2022, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

Articol editat de Todor Răzvan, 26 iulie 2022, 07:44

Deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 1,15 puncte procentuale în primul semestru al anului 2022, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, când a fost consemnat un deficit de 2,86% din PIB.

„Execuţia bugetului general consolidat în primul semestru al anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 23,51 miliarde de în scădere faţă de deficitul de 33,81 miliarde de lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 1,15 puncte procentuale pe primele şase luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 2,86% din PIB la 1,71% din PIB „, precizează sursa citată.

Potrivit datelor MF, veniturile bugetului general consolidat au însumat 216,7 miliarde de lei în primul semestru al anului 2022, cu 22,9% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. „Evoluţia favorabilă a acestora fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, venituri nefiscale, alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii şi contribuţii de asigurări”, susţin reprezentanţii MF.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 16,93 miliarde de lei în prima jumătate a anului, consemnând o creştere de 18,4% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din declaraţia unică (+40,2%), impozitul pe dividende (+36,7%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+28,5%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,9%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+11,8% ).

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 68,46 miliarde de lei în primele şase luni, în creştere cu 9,7% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, evoluţia este inferioară dinamicii fondului de salarii.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,76 miliarde de lei în primele şase luni, consemnând o creştere de 27,5% (an/an), susţinută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici cu (+1,7 mld lei), cât şi de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,6 miliarde de lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 45,50 miliarde de lei în primul semestru, în creştere cu 26,6% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 12,46 miliarde lei în primele şase luni (+2,0% an/an). „Dinamica veniturilor din TVA a fost influenţată preponderent de evoluţia favorabilă a bazei macroeconomice relevante”, subliniază MF.

Potrivit sursei citate, veniturile din accize au însumat 16,64 miliarde de lei în ianuarie-iunie, consemnând o creştere de 0,7% (an/an), determinată de avansul încasărilor din accizele pentru produse energetice cu 3,3% – susţinut atât de creşterea consumului de carburanţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022.

Totodată, dinamica negativă a încasărilor din accizele pentru produsele din tutun s-a atenuat (-3,0% în primul semestru, an/an), în condiţiile unei dinamici pozitive semnificative în lunile mai-iunie (47% în medie, an/an). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile. Totodată, evoluţia veniturilor din accizele pentru tutun este explicată, într-o anumită măsură, şi de reorientarea parţială a consumului de ţigarete către substituenţi (produse din tutun încălzit ori lichide cu conţinut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic) taxaţi cu un nivel mult mai redus al accizei.

Alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au totalizat 9,25 miliarde de lei în prima jumătate a anului, înregistrând un avans semnificativ faţă de anul precedent (+7,0 mld lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 21,25 miliarde de lei în ianuarie-iunie, consemnând o creştere de 62,7% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din proprietate, dividende, redevenţe petroliere şi vărsăminte din veniturile nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011, precizează MF.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 14,89 miliarde de lei în primele şase luni, fiind în creştere cu 19,4% (an/an).

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au fost în sumă de 240,2 miliarde de lei şi au crescut în termeni nominali cu 14,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. ” Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele şase luni ale anului 2022 au înregistrat o scădere cu 0,28 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 17,78% din PIB la 17,50% din PIB”, subliniază MF .

Cheltuielile de personal au însumat 58,33 miliarde de lei, în creştere cu 4,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,2% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Totodată, cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 31,98 miliarde de lei, în creştere cu 16,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 11%.

În perioada menţionată, cheltuielile cu dobânzile au fost de 13,12 miliarde de lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 4,25 miliarde de lei ca urmare a creşterii ratelor de dobânda în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi internaţional, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Şi cheltuielile cu asistenţa socială, de 87,88 miliarde de lei, au fost în creştere cu 16,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
„Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toţi cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi”, semnalează MF.

Totodată, se reflectă majorarea alocaţiei de stat pentru copii, astfel, alocaţia de stat pentru copii creşte, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocaţia de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, dar şi pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învăţământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Potrivit sursei citate, cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor pentru energie electrică şi gaze naturale, respectiv până la finele lunii iunie 2022, au fost în sumă de 1,13 miliarde de lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 5,64 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022.

Alte cheltuieli au fost de 4,37 miliarde de lei, reprezentând, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile.

În ceea ce priveşte cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii), acestea au fost de 16,08 miliarde de lei, cu 16,9% mai mari comparativ cu primele şase luni ale anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 21,01 miliarde de lei. „Se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,02% din totalul cheltuielilor pentru investiţii în timp ce cheltuielile de investiţii din resurse interne au înregistrat o diminuare”, punctează Ministerul Finanţelor.