18.500 de sârbi trăiesc în România, în principal în regiunile din sud-vest

La 21 noiembrie, este sărbătorită Ziua limbii sârbe. Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată de Gvozdenovici Slavomir, deputat din partea Uniunii Sârbilor din România, care a susţinut, în expunerea de motive, publicată pe site-ul www.cdep.ro, că, pe teritoriul de azi al României, comunitatea sârbă este atestată încă din secolul al VI-lea.

Articol editat de Mirabela Afronie, 21 noiembrie 2019, 10:46 / actualizat: 22 noiembrie 2019, 8:56

În tot acest timp, limba şi cultura sârbe s-au dezvoltat necontenit, găsind aici un spaţiu prielnic pentru afirmare. ”Pe tot acest parcurs istoric, de la Kiril şi Metodiu, Sfântul Sava şi călugărul sârb Nikodim, au existat şi există nenumărate exemple de intersectare, colaborare şi sprijin nu numai istoric, ci şi în cultură, în cele două limbi, în spiritualitate între români şi sârbi.”

Proiectul legislativ a fost adoptat de Senat, la 5 aprilie 2016, şi de Camera Deputaţilor, for decizional, la 6 septembrie 2016, iar Legea nr. 177/2016 pentru instituirea Zilei limbii sârbe a fost promulgată la 7 octombrie 2016 şi publicată în Monitorul Oficial, la 14 octombrie 2016.

Potrivit prezentei legi, cu prilejul sărbătoririi Zilei limbii sârbe, în localităţile în care trăiesc membri ai comunităţii sârbe se organizează, în fiecare an, manifestări dedicate acestei zile. Sărbătorirea zilei poate fi sprijinită logistic şi financiar de către autorităţile locale şi centrale, de organizaţiile neguvernamentale, dar şi de alte instituţii. De asemenea, în instituţiile de învăţământ în care este studiată limba sârbă, se desfăşoară programe cultural-artistice, iar societăţile publice de televiziune şi de radiodifuziune pot include în programele lor momente sau aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

18.500 de cetăţeni de etnie sârbă trăiesc în prezent, în România, în principal în regiunile din sud-vestul României, în Banatul românesc, unde constituie majoritatea absolută în două localităţi: Pojejena, judeţul Caraş-Severin, (52.09%) şi Sviniţa- Mehedinţi, (87.27%), iar cu o majoritate relativă în localitatea Socol din Caraş-Severin, (49.54%).