Imigranţii din Africa de Nord ar putea să ”sfâşie” Europa
Articol editat de Mirabela Afronie, 25 august 2015, 09:39 / actualizat: 25 august 2015, 13:19
Italia, împreună cu Grecia, reprezintă primul loc escală pentru mii de imigranţii care fug din Africa din Nord spre Europa.
Refugiaţii vor să ajungă însă în ţări mai bogate ca Germania şi Olanda sau în Franţa acolo unde cei mai mulţi au alţi familiari.
Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Imigraţie (OIM), de la 1 ianuarie pâna pe 20 august 2015, peste 146.000 de imigranţi au debarcat în Grecia, în vreme ce în Italia numărul lor este de 104.000.
Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecuţ când au murit înecaţi în mare 1.780 de imigranţi, în prezent numărul lor este de 2.365 de imigranţi.
De aceasta criză a imigranţilor din Italia, Grecia şi mai nou Macedonia este afectată întreaga Europa, iar fenomenul ar putea ”sfâşia” întreg continentul – este semnalul pe care îl trag autorităţile de la Roma.
Peste 4.400 de imigranţi au fost salvaţi în numai 24 de ore.
Paza de Coastă din Italia a coordonat aceasta vastă operaţiune de salvare, după recepţionarea unor semnale SOS primite de pe 22 de ambarcaţiuni aflate în pericol în Marea Mediterană.
Toţi imigranţii au debarcat în Calabria şi in insulele Sicilia şi Sardinia. Ultimii dintre ei – aproximativ 600 – între care şi 130 de minori – au ajuns luni dimineaţă în portul de la Palermo, iar alţii – 965 între care 70 de minori – în portul de la Cagliari.
Centrele de primire din sudul Italiei sunt supraaglomerate, motiv pentru care refugiaţii sunt transferati – după câteva zile de la sosirea în Italia – în altre oraşe, unde fie sunt cazaţi în aceleaşi structuri de primire, fie in case sociale, fie în hoteluri.
Problema este însă că Italia nu mai face faţă la solicitările de cazare a acestor refugiaţi.
Ministrul de interne, Angelino Alfano, a anunţat la sfârşitul lunii iulie crearea a încă 10.000 de locuri în taberele de refugiaţi, acestea adaugându-se celor 86.000 deja existente în cele 460 de centre de primire de pe întreg teritoriul italian, cele mai multe fiind în partea de sud.
Această presiune migratorie va scădea, potrivit ministrului de interne Angelino Alfano, numai atunci când se va stabiliza situaţia în Libia, unde starea de anarhie a lăsat frontierele nesupravegheate, iar imigranţii ilegali pot – fara mare greutate – să se utilizeze mijloacele de transport (bărci ilegale sau plute) puse la dispoziţie de traficanţi pentru a ajunge în Europa.
”Imigranţii sunt răsfăţaţi, italienii abandonaţi”
Există însă zone din nordul Italiei, unde dat fiind numărul foarte ridicaţ clandestinii sunt nevoiţi să trăiască în condiţii inumane – câte 8-10 în corturi de 3 persoane.
Luni, la periferia oraşului Milano, aproximativ 100 de refugiaţi au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de condiţiile în care sunt lăsaţi să trăiască de mai bine de două luni de administraţia locală. Imigranţii au blocat pentru o jumătate de zi una dintre căile importante de acces spre Milano.
Situaţii asemănătoare se înregistrează şi în alte zone sau uneori – mai ales în regiunile din nordul şi centrul Italiei – cei care protestează sunt chiar localnicii.
”Imigranţii sunt răsfăţaţi, italienii abandonaţi” este textul lozincilor şi a unor afişe care au apărut luni la Pescara, regiunea Abruzzo, în semn de protest faţă de decizia Prefecturei de a ajuta financiar, începând cu luna septembrie, miile de imigranţi găzduiţi în casele sociale din provincie.
Dar această stare de tensiune care în Italia a apărut încă de la începutul anului, ia amploare tot mai mult şi în interiorul Uniunii Europene.
Este ceea ce a constatat chiar ministrul italian de externe, Paolo Gentiloni. ”Egoism, luări hazardate de decizii şi dispute între statele membre. (…). Europa riscă să arate ce este cel mai rău în ea însăşi” în materie de imigraţie, avertizează Paolo Gentiloni, într-un interviu acordat cotidianului Il Messagerro, cu intenţia de a face un apel la partenerii europeni să găsească o soluţie comună la această criză a imigraţiei.
Potrivit lui Gentiloni, alternativa ar fi prăbuşirea acordurilor Schengen care permit libera circulaţie într-o mare parte a Europei continentale, de altfel „unul dintre pilonii de baza ai Uniunii Europene”.
Sursa şi foto: www.romania-actualitati.ro
