[FOTO] Principesa Marina Sturdza: Noi suntem, până la urmă, cei care au fost şterşi din cărţile de istorie
Descendentă a unei importante vechi familii românești, Marina Sturdza s-a stins la vârsta de 65 de ani, după ce a trăit în condiții modeste în exil, unde a fost pe rând, jurnalistă, vicepreşedintele uneia dintre cele mai renumite case de modă din lume, director UNICEF având o impresionantă activitate caritabilă. A absolvit Belle Arte și a devenit jurnalistă de modă. De-a lungul vieții, Principesa s-a împrietenit cu unele dintre figurile emblematice ale secolului XX, precum Karl Lagerfeld, Giorgio Armani, Ralph Lauren, Oscar de la Renta.
„Efortul în plus o să construiască societatea românească”
Articol editat de Radio Resita, 22 octombrie 2017, 21:26
„Efortul în plus o să construiască societatea românească”
S-a născut pe 1 aprilie 1952, în România, dar când avea doar trei ani, Principesa Marina Sturdza a fost scoasă pe furiș din România, pentru că familia ei a fugit în exil din cauza regimului comunist.Deși a primit o educație demnă de o prințesă, Marina Sturdza a trăit în condiții modeste, în Canada.
Principesa Marina Sturdza a devenit vicepreședinte în compania creatorului de modă Oscar de la Renta cu care a ajuns să colaboreze îndeaproape. Din acest motiv, Marina Sturdza s-a mutat din Canada la New York.
Nu sunt genul care să facă precizări cu privire la titlurile nobiliare, am vorbit rar despre acest lucru de-a lungul timpului.
Întreaga viaţă și-a dorit să facă mai mult pentru semenii săi și a ajuns Geneva, unde a lucrat la UNICEF. Așa și-a descoperit vocația caritabilă pe care a exersat-o și după revenirea în România, în anii `90.Prinţesa a fost sufletul multor fundaţii şi, datorită ei, sute de bătrâni şi copii lipsiţi de familie şi de sprijin au fost trataţi omeneşte. Caritatea era cea mai mare bucurie a ei. S-a luptat să ofere un cămin şi îngrijire semenilor aflaţi în suferinţă, sau măcar şansa de a se stinge cu demnitate.
„Noi suntem, până la urmă, cei care au fost şterşi din cărţile de istorie. Eu, însă, am fost atât de bine primită de generaţiile tinere, cu atâta delicateţe şi cu atâta generozitate, încât cred că există speranţă. Nu sunt genul care să facă precizări cu privire la titlurile nobiliare, am vorbit rar despre acest lucru de-a lungul timpului. În primii ani de viaţă nici măcar nu l-am menţionat vreodată. Cine ştie, ştie, iar cine nu, poate că nici nu trebuie să ştie”, spunea prinţesa Marina Sturdza.
Prin numele său a dus mai departe nobleţea specifică strămoşilor săi, domnitorii, care au condus destinele ţării, în scurta sa viaţă trăind cu rafinamentul şi distincţia unei persoane cu adevărat aristocrată. Şi-a iubit ţara şi credea în puterea poporului său de a trăi frumos şi fericit.Vărul său, prinţul Grigore Ghyka, i-a fost alături până la sfârşit.
„Nu trebuie să aşteptăm guvernul ca să facem ceva”, mărturisea Prinţesa Marina Sturdza, „Efortul în plus o să construiască societatea românească”.
Anca Bica Bălălău