Diplomații francezi sunt chmați la grevă, fapt fără precetent în ultimii 20 de ani

Declarându-se ‘obosiţi, îngrijoraţi şi trataţi fără consideraţie’, angajaţii Ministerului Afacerilor Externe francez sunt invitaţi să facă grevă joi pentru a protesta împotriva unei serii de reforme care – potrivit lor – ar pune în pericol eficienţa şi prestigiul diplomaţiei franceze, informează AFP.

Articol editat de Todor Răzvan, 2 iunie 2022, 13:52

Apelul, rarisim într-o instituţie reputată pentru discreţia sa tradiţională şi puţin înclinată spre contestaţie, a fost lansat de şase sindicate şi un colectiv de 500 de tineri diplomaţi.

Reforma dorită de preşedintele Emmanuel Macron, care va avea consecinţe asupra carierelor diplomatice, a fost motivul declanşării protestului, dar nemulţumirile în cadrul corpului diplomatic există în realitate de mai mulţi ani. 

‘Înmulţirea reformelor, reducerea continuă a mijloacelor duc la o oboseală şi o descumpănire a angajaţilor’, explică diplomatul şi sindicalistul Confederaţiei franceze a lucrătorilor creştini (CFTC) Olivier Da Silva, constatând că ‘furia este la un nivel deosebit de ridicat’ în cadrul instituţiei.

Fapt inedit, numeroşi diplomaţi de rang înalt, ambasadori, directori regionali îşi afişează de câteva zile pe Twitter sprijinul pentru mişcarea de protest sub hashtagul #diplo2métier.

Unii, precum ambasadoarele din Kuweit, Claire Le Flecher, şi Oman, Veronique Aulagnon, anunţă că vor face grevă; alţii, cum este directorul pentru afaceri politice din minister Philippe Errera retransmit prin Twitter un editorial recent publicat de colectivul de tineri diplomaţi.

Adunări sunt prevăzute în faţa ministerului, situat în Quai d’Orsay din Paris, precum şi la Nantes, unde se află centrul arhivelor diplomatice.

Ambasadorii şi agenţii consulari dispun de dreptul la grevă, dar ‘desigur nu vor ameninţa niciodată protecţia compatrioţilor noştri şi interesele noastre. Invitaţia este de a înceta lucrul din momentul în care nu este ameninţată continuitatea apărării intereselor noastre’, a precizat Da Silva.

‘Doar o grevă este deja un eveniment în sine’, adaugă el, estimând că este vorba de ‘un strigăt de alarmă’. ‘Ministerul nostru este avariat, trebuie să-l reparăm’. Sindicatele şi colectivul cer organizarea unor întruniri ale diplomaţiei.

Obiect al îngrijorărilor, reforma înaltei instituţii publice creează un nou corp de administratori de stat şi prevede că înalţii funcţionari nu vor mai fi ataşaţi unei anumite administraţii, ci vor fi invitaţi, dimpotrivă, să se ruleze cu regularitate de-a lungul întregii lor cariere.

Potrivit diplomaţilor, dintre care circa 700 sunt direct afectaţi de reformă, aceasta înseamnă o fuziune, iar apoi o eliminare treptată până în 2023 a două corpuri istorice ale diplomaţiei franceze, miniştri plenipotenţiari (ambasadori) şi consilieri de afaceri externe.

Adică, estimează unii dintre ei, ‘sfârşitul diplomaţiei profesioniste’ franceze, a treia instituţie ca dimensiune după cele ale SUA şi Chinei.

‘Odată cu această reformă, francezii vor fi reprezentaţi de oameni neinstruiţi după codurile diplomaţiei sau nepregătiţi. A fi consul nu este doar un rol onorific, aşa cum am auzit că se spune. Adică să mergi să recunoşti corpul unui compatriot la morgă, să anunţi un deces… Trebuie păstrat profesionalismul diplomaţiei noastre’, apreciază un ambasador sub rezerva anonimatului.

Un diplomat de rang înalt, care a preferat de asemenea anonimatul, s-a declarat foarte preocupat de ‘oboseala angajaţilor în faţa presiunii constante, combinată cu un declin al mijloacelor’. ‘Desigur, există fonduri la minister, dar adevărul este că sunt din ce în ce mai puţine mijloace’, afirmă această sursă.

Ministerul, la conducerea căruia tocmai a sosit Catherine Colonna, diplomată de carieră a cărei numire a fost interpretată ca un ‘mesaj’ adresat personalului, asigură că a ‘stabilit un dialog social de calitate’ cu toate organizaţiile sindicale.

‘Îngrijorarea este reală, angajaţii sunt obosiţi’, recunosc totuşi surse apropiate dosarului, subliniind că această mişcare socială intervine într-un ‘context foarte dificil’: mai mult de doi ani de COVID, succesiuni de crize, evacuări din Kabul după victoria talibanilor în august 2021, trecând prin războiul în Ucraina, expulzările de diplomaţi de către Rusia, criza cu Mali.

Circa 13.500 de angajaţi (permanenţi, contractuali, angajaţi locali…) lucrează în cadrul Ministerului francez de Externe, potrivit cifrelor oficiale.

Sursa: Agerpres