Alegerile europene 2019: o participare record a tinerilor
Numărul
mare de alegători prezenți la alegerile europene din 2019 a fost
determinat de o creștere a participării tinerilor, potrivit unui sondaj
Eurobarometru comandat de PE în iunie.
Rezultatele sondajului Eurobarometru post-electoral, unul dintre cele
mai cuprinzătoare sondaje cantitative publice realizate după ultimele
alegeri europene, arată că creșterea numărului de participanți a fost
alimentată în mare parte de generația tânără din întreaga Uniune
Europeană. În special, cetățenii tineri sub 25 de ani (+14 puncte
procentuale), precum și tinerii între 25 și 39 de ani (+12 puncte
procentuale) s-au prezentat la vot în număr mai mare decât în trecut.
Rata de participare la alegerile europene a fost de 50,6%, cea mai mare
din 1994. 19 state membre au înregistrat creșteri ale participării față
de 2014, în special Polonia, România, Spania, Austria, Ungaria și
Germania, precum și Slovacia și Cehia, unde, în mod tradițional,
participarea la vot este foarte scăzută. În același timp, participarea a
scăzut în numai opt țări, cu mai puțin de 3 puncte procentuale. Votul
este obligatoriu în cinci țări – Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Cipru și
Grecia.
Articol editat de Mirabela Afronie, 25 septembrie 2019, 07:15
„Creșterea semnificativă a participării la alegerile europene din mai arată că oamenii, în special generația tânără, apreciază drepturile democratice și consideră că Uniunea Europeană este mai puternică atunci când acționează la unison pentru a rezolva preocupările lor”, a comentat David Sassoli, președintele nou-ales al Parlamentului.
Brexitul a jucat și el un rol important, 22% din respondenți au considerat că acest aspect le-a influențat decizia de a ieși la vot, cel puțin „într-o oarecare măsură”.
Rezultatele arată că alegătorii europeni din 2019 au fost motivați și de un simț crescut al datoriei civice, de un sentiment în plus că votul lor poate aduce o schimbare, precum și de sprijinul puternic al alegătorilor față de UE. În medie la nivelul UE, economia și creșterea economică (44%), precum și schimbările climatice (37%) sunt principalii factori care au influențat participarea la vot. O motivație în plus a fost adusă și de drepturile omului și democrație (37%), de modul în care UE ar trebui să acționeze în viitor (36%) precum și de imigrație (34%). Deși economia a fost cea mai importantă problematică pentru alegătorii din 16 state membre, schimbările climatice au fost factorul principal în opt țări.
„În aceste alegeri a votat un număr mai mare de tineri implicați și cu o mentalitate pro-europeană. Acest lucru se traduce printr-o legitimitate mai mare pentru Parlamentul European și oferă mai multă putere de influență deputaților atunci când vor aproba noua Comisie Europeană, cât și în evaluarea prestației acesteia în următorii cinci ani”, a spus Sassoli.
Mai mult de două treimi (68%) dintre respondenții din întreaga UE28 consideră că țara lor a beneficiat de aderarea la UE, cel mai înalt nivel înregistrat din 1983. Mai mult de jumătate dintre europeni (56%) cred că vocea lor contează în UE, în creștere cu șapte procente față de februarie-martie 2019 și cel mai pozitiv rezultat pentru acest indicator din 2002.
În ceea ce privește sensibilizarea alegătorilor față de alegerile din acest an, 44% dintre respondenți au amintit că au văzut sau au auzit mesaje din partea Parlamentului European care încurajau prezența la vot. 50% dintre cei care au votat își amintesc de acest tip de mesaje, dar și 39% dintre respondenții care nu au ieșit la vot. O constatare importantă a sondajului este că prezența la alegerile europene din 2019 a fost influențată de cetățeni care nu ies la vot în mod tradițional, deoarece proporția relativă a respondenților care afirmă că „votează mereu” a scăzut cu șase procente față de 2014.
Rezultatele sondajului demonstrează legătura dintre convingerea cetățenilor că vocea lor contează în UE și participarea lor la alegerile europene.