[FOTO] 4 iulie, Ziua Naţională a Statelor Unite. Se împlinesc 244 de ani de la Declaraţia de Independenţă

Articol editat de Mirabela Afronie, 4 iulie 2020, 00:01

Data de 4 iulie a devenit Ziua națională a SUA începând cu anul 1941, în timpul mandatului președintelui Franklin Delano Roosvelt (1933-1945).

Teritoriul nord-american este populat, în epoca precolumbiană (circa 26.000 î.Hr.), de numeroase triburi amerindiene, de vânători și pescari (athapasci, irochezi, seminoli, sioux, apași, comanși ș.a.), ai căror strămoși probabil imigraseră din Asia peste strâmtoarea Bering spre sfârșitul Paleoliticului. Explorările și colonizările europene europene din secolul al XVI-lea au dus la deplasarea acestor populații.

Spaniolii, conduși de Pedro Menendez de Aviles, au fondat în 1565 Sf. Augustin (în Florida), prima așezare europeană permanentă de pe continentul nord-american. Apoi, britanicii au fondat colonii la Jamestown, Virginia (1607); Plymouth, Massachusetts (1620); Maryland (1634) și Pennsylvania (1681), potrivit volumului ”Enciclopedia Universală Britannica” (2010). Aceștia au luat New York, New Jersey și Delaware de la olandezi în 1664, la un an după ce nobili englezi începuseră să colonizeze Carolinele. Înfrângerea francezilor de către englezi, în 1763, a asigurat Marii Britanii controlul politic asupra celor 13 colonii franceze.

Primul Congres Continental a fost convocat la 5 septembrie 1774, la Philadelphia. Congresul a redactat o ”Declarație a dreptului, în care se afirma dreptul de a vota propriile impozite” și a creat ”Asociația continentală”. Măsurile discriminatorii adoptate de imperiu în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea față de coloniile nord-americane au determinat nașterea mișcării comune antibritanice, care a culminat cu Revoluția Americană (1775-1783).

La 4 iulie 1776, cele 13 colonii engleze și-au proclamat independența. Thomas Jefferson (al treilea președinte al SUA, 1801-1809) a redactat ”Declarația de independență” care este adoptată de Congresul american. Independența a fost recunoscută prin Tratatul de la Paris din 3 septembrie 1783. În 1787 a fost adoptată Constituția SUA (în vigoare, cu amendamente, până astăzi), care a proclamat Statele Unite ale Americii stat federal și a introdus sistemul prezidențial de guvernământ — primul președinte ales George Washington (1789-1797).

SUA s-au organizat, la început, conform Articolelor Confederației (1781), iar apoi conform Constituției (1787) ca republică federală. Și-au extins granițele spre vest până la Mississippi, însă fără să cuprindă Florida spaniolă. Pământul cumpărat prin ”Achiziția Louisiana” aproape că a dublat teritoriul SUA (1803). S-au luptat cu Marea Britanie în Războiul din 1812 și au primit Florida de la Spania în 1819.

În 1830 a fost legalizată mutarea populațiilor amerindiene în teritoriile de la vest de Mississippi. Colonizarea Vestului Îndepărtat a cunoscut apogeul la jumătatea secolului al XIX-lea, mai ales după 1848, când au fost descoperite depozitele de aur din California. Victoria în Războiul Mexican (1846-1848) a adus în posesia SUA teritoriul a încă șapte state (printre care California și Texas). Granița de nord-vest a fost stabilită prin Tratatul cu Marea Britanie din 1846. Au cumpărat sudul Arizonei prin Tranzacția Gadsden (1853).

În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, SUA au continuat expansiunea pe continent prin adăugarea unor noi state, numărul lor ajungând la 50. Contradicțiile dintre statele sudice, partizane ale sclaviei, și cele nordice, aboliționiste, cu o economie liberă industrială și agricolă, au condus la părăsirea uniunii de către zece state sudice, culminând cu izbucnirea Războiului Civil American (1861-1865). Cel care a condus Statele Unite ale Americii în timpul celui mai sângeros conflict de pe teritoriul său a fost republicanul Abraham Lincoln, cel de-al șaisprezecelea președinte american (1861 — 1865), care a reușit menținerea Uniunii, a abolit sclavia conform celui de-al 13-lea Amendament, a întărit guvernul federal și a modernizat economia.

Monumentul celui de-al 16-lea președinte al SUA Abraham Lincoln (1861-1865) la Washington

A urmat perioada cunoscută sub numele de Reconstrucție (1865-1877), când SUA au cunoscut o dezvoltare economică rapidă, de urbanizare, dezvoltare industrială și de imigrații europene, devenind, la sfârșitul secolului al XIX-lea, prima putere industrială a lumii.

În Primul Război Mondial, SUA au intervenit de partea Antantei, în 1917, însă nu au semnat Tratatul de la Versailles (1919) și nici nu au devenit membru al Societății Națiunilor, adoptând o politică de izolaționism în perioada interbelică, se arată pe www.mae.ro. În urma izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial, SUA și-a proclamat neutralitatea, dar a sprijinit economic, militar și moral statele aflate în luptă cu puterile fasciste. În urma atacului japonez de la Pearl Harbour (1941), SUA au intervenit în război, luptând pe fronturile din Pacific, Africa de Nord și Europa.

Politica postbelică a fost condiționată de confruntarea dintre cele două superputeri ale lumii — SUA și URSS, de cursa înarmărilor și de lupta pentru extinderea sferelor de influență. Statele Unite au sprijinit redresarea economică a statelor vest-europene prin lansarea Planului Marshall, au inițiat o serie de alianțe militare — NATO (1949), ANZUS (1951), SEATO (1954), CENTO (1955). După destrămarea URSS, SUA rămân prima putere economică și militară de la sfârșitul secolului XX.

Monumentul ‘Statuia Libertății’ din New York

Forma de guvernământ a SUA este republică federală, constituită istoric prin uniunea liber consimțită a 50 de state (cărora li se adaugă un district federal și un ”stat asociat” — Puerto Rico), se arată pe site-ul menționat. Constituția federală (în vigoare din 1787, completată ulterior cu 27 de amendamente) impune o serie de mecanisme complexe de echilibrare a puterii federale centrale (Președinția — Administrația și Congresul) cu puterile locale, aparținând statelor (guvernatorii și legislativele statale). În SUA, președintele este cumulativ și prim-ministru, ca șef al executivului compus din miniștri denumiți secretari.

Instantaneu din Times Square, cea mai importantă intersecție comercială din cartierul Manhattan, New York

Șeful statului și al guvernului este Donald John Trump (n. 44 iunie 1946), al 45-lea președinte al SUA, învestit în funcție la 20 ianuarie 2017, pentru un mandat de patru ani.

Vicepreședintele SUA este Michael Richard Pence (n. 7 iunie 1959), este un politician american, cel de-al 48-lea vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii, în trecut deținând funcția de guvernator al statului Indiana, fiind al 50-lea în această funcție.

Președintele și vicepreședintele sunt aleși împreună de către un colegiu de electori, aleși în mod direct din fiecare stat. Mandatul este de patru ani și pot fi realeși pentru un al doilea mandat.

Vezi aici lista președinților Statelor Unite ale Americii:

N	Președinte		Începutul mandatului	Sfârșitul mandatului	Partid	Vicepreședinte	M
1	George Washington		30 aprilie 1789	4 martie 1797	Niciun partid	John Adams	1
							2
2	John Adams		4 martie 1797	4 martie 1801	Federalist Niciun partid[1]	Thomas Jefferson	3
3	Thomas Jefferson		4 martie 1801	4 martie 1809	Democrat-Republican	Aaron Burr	4
						George Clinton	5
4	James Madison		4 martie 1809	4 martie 1817	Democrat-Republican	George Clinton[2] vacant	6
						Elbridge Gerry[2] vacant	7
5	James Monroe		4 martie 1817	4 martie 1825	Democrat-Republican	Daniel Tompkins	8
							9
6	John Quincy Adams		4 martie 1825	4 martie 1829	Democrat-Republican	John Calhoun	10
7	Andrew Jackson		4 martie 1829	4 martie 1837	Democrat	John Calhoun[3] vacant	11
						Martin Van Buren	12
8	Martin Van Buren		4 martie 1837	4 martie 1841	Democrat	Richard Johnson	13
9	William H. Harrison		4 martie 1841	4 aprilie 1841[2]	Whig	John Tyler	14
10	John Tyler		4 aprilie 1841	4 martie 1845	Whig Niciun partid[4]	vacant
11	James K. Polk		4 martie 1845	4 martie 1849	Democrat	George Dallas	15
12	Zachary Taylor		4 martie 1849	9 iulie 1850[2]	Whig	Millard Fillmore	16
13	Millard Fillmore		9 iulie 1850	4 martie 1853	Whig	vacant
14	Franklin Pierce		4 martie 1853	4 martie 1857	Democrat	William King[2] vacant	17
15	James Buchanan		4 martie 1857	4 martie 1861	Democrat	John Breckinridge	18
16	Abraham Lincoln		4 martie 1861	15 aprilie 1865[5]	Democrat-Republican Uniunea Națională[6]	Hannibal Hamlin	19
						Andrew Johnson	20
17	Andrew Johnson		15 aprilie 1865	4 martie 1869	Democrat Uniunea Națională[6]	vacant
18	Ulysses S. Grant		4 martie 1869	4 martie 1877	Republican	Schuyler Colfax	21
						Henry Wilson[2] vacant	22
19	Rutherford B. Hayes		4 martie 1877	4 martie 1881	Republican	William Wheeler	23
20	James Abram Garfield		4 martie 1881	19 septembrie 1881[5]	Republican	Chester A. Arthur	24
21	Chester A. Arthur		19 septembrie 1881	4 martie 1885	Republican	vacant
22	Grover Cleveland		4 martie 1885	4 martie 1889	Democrat	Thomas Hendricks[2] vacant	25
23	Benjamin Harrison		4 martie 1889	4 martie 1893	Republican	Levi Morton	26
24	Grover Cleveland (al doilea mandat)		4 martie 1893	4 martie 1897	Democrat	Adlai E. Stevenson	27
25	William McKinley		4 martie 1897	14 septembrie 1901[5]	Republican	Garret Hobart[2] vacant	28
						Theodore Roosevelt	29
26	Theodore Roosevelt		14 septembrie 1901	4 martie 1909	Republican	vacant
						Charles Fairbanks	30
27	William H. Taft		4 martie 1909	4 martie 1913	Republican	James Sherman[2] vacant	31
28	Woodrow Wilson		4 martie 1913	4 martie 1921	Democrat	Thomas Marshall	32
							33
29	Warren Gamaliel Harding		4 martie 1921	2 august 1923[2]	Republican	Calvin Coolidge	34
30	Calvin Coolidge		2 august 1923	4 martie 1929	Republican	vacant
						Charles Dawes	35
31	Herbert Hoover		4 martie 1929	4 martie 1933	Republican	Charles Curtis	36
32	Franklin D. Roosevelt		4 martie 1933	12 aprilie 1945[2]	Democrat	John Garner	37
							38
						Henry Wallace	39
						Harry S. Truman	40
33	Harry S. Truman		12 aprilie 1945	20 ianuarie 1953	Democrat	vacant
						Alben Barkley	41
34	Dwight D. Eisenhower		20 ianuarie 1953	20 ianuarie 1961	Republican	Richard Nixon	42
							43
35	John F. Kennedy		20 ianuarie 1961	22 noiembrie 1963[5]	Democrat	Lyndon B. Johnson	44
36	Lyndon B. Johnson		22 noiembrie 1963	20 ianuarie 1969	Democrat	vacant
						Hubert Humphrey	45
37	Richard Nixon		20 ianuarie 1969	9 august 1974[3]	Republican	Spiro Agnew	46
						Spiro Agnew[3] vacant Gerald Ford	47
38	Gerald Ford		9 august 1974	20 ianuarie 1977	Republican	vacant Nelson Rockefeller
39	Jimmy Carter		20 ianuarie 1977	20 ianuarie 1981	Democrat	Walter Mondale	48
40	Ronald Reagan		20 ianuarie 1981	20 ianuarie 1989	Republican	George H. W. Bush	49
							50
41	George H. W. Bush		20 ianuarie 1989	20 ianuarie 1993	Republican	Dan Quayle	51
42	Bill Clinton		20 ianuarie 1993	20 ianuarie 2001	Democrat	Al Gore	52
							53
43	George W. Bush		20 ianuarie 2001	20 ianuarie 2009	Republican	Dick Cheney	54
							55
44	Barack Obama		20 ianuarie 2009	20 ianuarie 2017	Democrat	Joe Biden	56
							57
45	Donald Trump		20 ianuarie 2017	–	Republican	Mike Pence	58

Sursa: agerpres.ro, wikipedia.org