Ziua internațională a scriitorului sărbătorită la 3 martie
„Limba română este patria mea”, spune Nichita Stănescu și, da, dacă nu ar exista acești patrioți ai cuvintelor viața noastră ar fi mai tristă, mai goală și mai opacă.
„Adevărata mâna n-o întind. Nu ating cu ea decât cuvintele. Nu ating nimic. Deşi urăsc punctul, Doamne, locuiesc într-un punct”. Şi da, Nichita Stănescu are dreptate, locuinţa scriitorului este într-un punct care simbolizează originea tuturor slovelor în toate limbile pământului, un punct de reper asemeni unui far care ne luminează spiritul. Scriitorul este clipa care trece prin poarta existenţei, el este regele cuvintelor!
Acest elogiu adus scriitorilor de ziua lor, 3 Martie ar trebui să fie un gest firesc.

Articol editat de Anca Bălălău, 3 martie 2025, 11:27
Decizia de a sărbători, la 3 martie, Ziua Internaţională a Scriitorului, a fost adoptată la cel de-al 48-lea Congres internaţional PEN Club, care s-a desfăşurat în perioada 12-18 ianuarie 1986. PEN Club a fost înfiinţat în anul 1921, la Londra. Denumirea acestei organizaţii, abrevierea PEN, se descifrează prin: Poets – poeţi, Essayists — eseişti, Novelists — romancieri.
Ideea înfiinţării Clubului aparţine scriitoarei engleze C.A. Dawson Scott, iar primul preşedinte al PEN Club a fost John Galsworthy. PEN Clubul Român a fost creat în anul 1923 şi l-a avut printre iniţiatori pe Liviu Rebreanu. Războiul rece, dar si „păcile reci” survenite sporadic în anii comunismului au întrerupt activitatea PEN Clubului Român. După anul 1964, PEN Clubul a existat din nou, formal, fără a avea şi posibilitatea să funcţioneze. Preşedintele PEN Clubului Român, în perioada anilor 1970, a fost poetul Geo Dumitrescu.
La 11 septembrie 1990, Centrul PEN Român renăştea, poeta Ana Blandiana devenea preşedinta PEN Clubului Român, afiliat Organizaţiei Internaţionale a Scriitorilor. Centrul PEN din România încearcă să refacă legăturile cu marii scriitori din exil. Crizele sociale și economice ale momentului alimentează discursuri intolerante, izolaționiste, agresive. Prin tot ceea ce întreprinde, Centrul P.E.N. România înțelege să reafirme valorile umaniste ce inspiră atît Declarația universală a drepturilor omului și cetățeanului, cît și procesul construcției europene.
Scriitorul înseamnă orizontul la care tinerele vlăstare ale unui popor îşi ridică privirea, cu fiecare generaţie, către necuprinsul viitorului. Pentru scriitor este deplină arderea, până la centrul fiinţei, limba, adâncul cel mai adânc al creativităţii. Identitatea lui se păstrează în limbă oriunde ar trăi, fiindcă „nimic nu-i leagă mai mult pe oameni decât conștiința unui trecut comun. Trebuie să fim conştienţi de faptul că suntem o forţă uriaşă, pentru că din materialul fragil al cuvintelor putem clădi construcţii arhitectonice ce vor încremeni mii de ani în amintirea oamenilor şi nu se vor împrăştia decât o dată cu specia”, după cum mărturisea Eugen Lovinescu.
„Dacă vrei să te faci romancier, deschide miezul şi scoate din călimară Universul”, perora Tudor Arghezi.
La mulți ani, tuturor celor care transformă sentimentele, trăirile, cuvintele într-un Univers ce ajută umanitatea să-și păstrezeze fragilitatea, demnitatea și speranța!