Vinerea să fie zi liberă! O idee care cucereşte Europa

Ideea reducerii săptămânii de lucru de la cinci zile la patru zile prinde viteză în toată lumea, dar mai ales în Europa vestică. Business-uri şi tot mai mulţi politicieni europeni socialişti au început să acrediteze ideea unui spor al productivităţii angajaţilor care ar rezulta dintr-un weekend de trei zile. Pe sistemul, omul e mai productiv dacă are şi timp să-şi cheltuiască banii alături de cei dragi. România a fost mereu întârziată cu liberele acordate angajaţilor.

Articol editat de Valentina Adam, 29 septembrie 2023, 06:45

În România, duminica a devenit liberă abia la începutul secolului 20. Sâmbăta, abia după comunism.

România  fost în urma Europei la reforma programului de muncă. Legea pentru “repaosul duminical” din 1910 a prelungit durata repausului săptămânal la o zi, față de o jumătate de zi, așa cum era prin legea dată în 1897. Instituțiile statului, administrația publică și brutăriile făceau excepție de la lege.  

În 1950, primul Cod al muncii din România reglementa durata și modul în care se acorda repausul săptămânal – în timpul unei săptămânii, fiecare angajat avea dreptul la un repaus continuu de minimum 24 de ore, în ziua de duminică. Cei care nu puteau beneficia de repaus în timpul zilei de duminică aveau dreptul la acea perioadă de odihnă într-o altă zi din săptămână.

Abia după Revoluţia din 1989, în 1990, România a trecut la săptămâna europeană de lucru, de cinci zile. Prin Decretul-lege nr. 95/1990 s-a hotărât trecerea la săptămâna de lucru de cinci zile în unităţile de stat. În timp, prin lege, au fost stabilite mai multe zile libere, fie în timpul unor sărbători creștine, fie legate de anumite evenimente, cum este 1 decembrie, Ziua Națională a României, sau 1 mai, Ziua internațională a muncii.  Până atunci, singurele zile libere, inclusiv pentru elevi, erau doar duminicile şi zilele legale de 1 şi 2 mai, când se sărbătorea Ziua Muncii.

Săptămâna de lucru de patru zile a fost adoptată de mai multe companii din străinătate, inclusiv de Marea Britanie, unde zeci de companii au luat parte la cel mai mare test din lume privind săptămâna de lucru de 4 zile, angajații dorind să se menționă în continuare. În ceea ce privește situația din România, 80% dintre angajații români sunt deschiși la a încerca săptămâna de lucru de patru zile, potrivit unui sondaj realizat în februarie anul acesta de BestJobs, pus la dispoziție pentru Economedia. În luna aprilie, BestJobs a lansat un sondaj privind săptămâna de lucru de 4 zile în care 78% dintre respondenți spuneau că sunt deschiși la a încerca acest aranjament. 

Principalul motiv pentru care atât de mulți angajați ar dori să lucreze doar 4 zile pe săptămână este: îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată – 75%, urmat foarte aproape de Mai mult timp liber pentru a face lucruri pentru sănătatea mea psihică și fizică – 74%, potrivit datelor colectate de BestJobs în luna februarie. 

Totuși, deși angajații români doresc să lucreze mai puține zile pe săptămână, doar 37% dintre recrutori consideră un program de lucru de 4 zile pe săptămână ar funcționa pentru compania unde lucrează. 

Pe de altă parte, 18% dintre respondenți au spus că nu ar vrea să lucreze patru zile pe săptămână, în timp ce 12% au spus că nu știu dacă ar fi deschiși la un astfel de program de lucru.

„Vedem cum la nivel european, reducerea săptămânii de lucru a fost un succes și prevedem că va avea ecou și pe plan local. Din unul dintre cele mai recente sondaje realizate de BestJobs de anul acesta, aflăm că angajații români ar fi deschiși să adopte un astfel de program (80%), în special pentru a câștiga mai mult timp liber și un echilibru mai bun între job și viața personală. Dacă în al doilea trimestru din 2022, 55% dintre angajații români se temeau de mărirea zilei de lucru de la 8 la 10 ore, în prezent, nevoia de odihnă înclină balanța în favoarea scurtării săptămânii de lucru. În acest sens, 40% dintre angajați ar accepta să aibă un program de 10 ore de lucru pe zi, timp de 4 zile, în timp ce 20% preferă scenariul care presupune să lucreze 9 ore pe zi, timp de 4 zile astfel încât să aibă jumătate de zi liberă săptămânal”, a declarat pentru Economedia Ana Vișian, marketing manager BestJobs.

În Marea Britanie, un proiect-pilot privind săptămâna de lucru de patru zile a avut un succes atât de mare încât majoritatea firmelor spun că nu se vor întoarce la programul normal

Zeci de companii din Marea Britanie au luat parte la cel mai mare proiect-pilot din lume privind săptămâna de lucru de 4 zile. În urma experimentului, 15% dintre angajații care au participat au declarat că „nicio sumă de bani” nu i-ar convinge să revină la munca de cinci zile pe săptămână, scrie The Washington Post. 

Aproape 3.000 de angajați au luat parte la proiectul pilot, care a fost organizat de grupul de susținere 4 Day Week Global, în colaborare cu grupul de cercetare Autonomy și cu cercetători de la Boston College și de la Universitatea din Cambridge.

Companiile care au participat puteau adopta diferite metode pentru a scurta „semnificativ” săptămânile de lucru ale angajaților lor – de la acordarea unei zile libere pe săptămână până la reducerea zilelor de lucru într-un an pentru a ajunge la o medie de 32 de ore pe săptămână – dar trebuiau să se asigure că angajații primesc în continuare 100% din salariul lor.

La finalul experimentului, angajații au raportat o serie de beneficii legate de somnul lor, nivelul de stres, viața personală și sănătatea mentală, potrivit rezultatelor. Veniturile companiilor „au rămas în linii mari aceleași” în timpul celor șase luni de testare, dar au crescut în medie cu 35% în comparație cu o perioadă similară din anii anteriori. Demisiile au scăzut.

Dintre cele 61 de companii care au participat la studiu, 56 au declarat că vor continua să implementeze săptămâna de lucru de patru zile și după încheierea proiectului pilot, iar 18 dintre acestea au declarat că această schimbare va fi permanentă. Două companii prelungesc perioada de testare. Doar trei companii nu au intenționat să continue acest program.

Rezultatele sunt susceptibile să readucă în centrul atenției săptămânile de lucru mai scurte ca o posibilă soluție la nivelurile ridicate de epuizare a angajaților și la fenomenul „marea demisioneala” exacerbate de pandemia de coronavirus, în contextul unei mișcări globale care solicită întreprinderilor să renunțe la săptămâna de lucru de la 9 la 5, de la birou, de cinci zile, și să adopte practici de lucru mai flexibile.

Ce țări au adoptat până acum programul de lucru de 4 zile pe săptămână

Publicația euronews.com a realizat o analiză privind țările care au adoptat până acum programul de lucru de 4 zile pe săptămână.

Belgia introduce o săptămână de lucru de patru zile pentru angajații care o doresc

În luna februarie a anului trecut, angajații belgieni au obținut dreptul de a efectua o săptămână întreagă de lucru în patru zile în loc de cinci, cum se întâmplă de obicei, fără a pierde din salariu.

Proiectul de lege a intrat în vigoare la 21 noiembrie, permițându-le angajaților să decidă dacă să lucreze patru sau cinci zile pe săptămână.

Dar acest lucru nu înseamnă că vor munci mai puțin – pur și simplu își vor condensa orele de lucru în mai puține zile. Scopul este de a le oferi oamenilor și companiilor mai multă libertate de a-și organiza timpul de lucru.

Primul ministru belgian Alexander de Croo speră că această schimbare va contribui la flexibilizarea pieței muncii belgiene, cunoscută ca fiind foarte rigidă, și că va permite oamenilor să își îmbine mai ușor viața de familie cu cea profesională.

De asemenea, el a adăugat că noul model ar trebui să creeze o economie mai dinamică. „Scopul este de a le oferi oamenilor și companiilor mai multă libertate de a-și organiza timpul de lucru”, a spus el.

Doar aproximativ 71 din 100 de belgieni din grupa de vârstă cuprinsă între 20 și 64 de ani au un loc de muncă, mai puțin decât media de aproximativ 73 din zona euro și cu 10 puncte procentuale mai puțin decât în țări vecine precum Olanda și Germania, potrivit datelor Eurostat pentru al treilea trimestru din 2021.

Acordul de coaliție federală din șapte partide din această țară a stabilit un obiectiv pentru o rată de ocupare a forței de muncă de 80% până în 2030, un obiectiv care ar servi la menținerea pensiilor legale accesibile sau la finanțarea viitoarelor reduceri de taxe.

Cu toate acestea, perspectiva unei săptămâni de lucru de patru zile nu este atrăgătoare pentru toți. Unii angajați cu normă întreagă vor lucra, într-adevăr, zile foarte lungi dacă vor alege să își condenseze orele, iar alții, cum ar fi lucrătorii în schimburi, pur și simplu nu vor avea opțiunea acestei flexibilități.

Scoția și Țara Galilor se vor alătura mișcării globale 

În Scoția, un proces guvernamental ar trebui să înceapă în 2023, în timp ce Țara Galilor are, de asemenea, în vedere un proces.

Decizia a fost punctul culminant al unei promisiuni de campanie făcute de Partidul Național Scoțian (SNP), aflat la guvernare.

Muncitorilor li se vor reduce orele de lucru cu 20%, dar nu vor suferi nicio pierdere de indemnizație.

SNP va sprijini companiile participante cu aproximativ 10 milioane de lire sterline (11,8 milioane de euro).

Guvernul a subliniat un sondaj recent realizat de grupul de reflecție scoțian Institute for Public Policy Research (IPPR) din Scoția, care a arătat că 80% dintre persoanele care au răspuns la această idee au fost extrem de pozitive față de această inițiativă.

Respondenții au declarat că programul le-ar îmbunătăți considerabil sănătatea și fericirea. Scoția a indicat Islanda și rezultatele sale solide ca fiind un motiv important pentru a risca cu săptămâna de lucru de patru zile.

Unele întreprinderi scoțiene au inițiat deja propriile lor săptămâni de lucru trunchiate, UPAC Group, cu sediul în Glasgow, afirmând recent că angajații săi se vor bucura de o săptămână de patru zile cu același salariu, după ce au derulat cu succes un program pilot.

În Țara Galilor, Comisia pentru petiții din cadrul Senedd (parlamentul galez) a recomandat la 24 ianuarie ca guvernul galez să realizeze un program pilot, în urma publicării unui raport privind această idee. Guvernul galez trebuie să analizeze acum propunerea.

Spania a început un proiect-pilot

După ce micul partid de stânga Más País a anunțat anul trecut că guvernul a fost de acord cu cererea sa de a lansa un program pilot modest de săptămâna de lucru de patru zile, Spania a lansat un proiect pilot în decembrie.

Proiectul pilot va ajuta IMM-urile să își reducă săptămâna de lucru cu cel puțin o jumătate de zi, fără a reduce salariile.

Proiectul pilot este un test pentru a vedea dacă poate fi stimulată productivitatea. Companiile care se înscriu pot primi ajutor dintr-un fond guvernamental de 10 milioane de euro, dar trebuie să conceapă modalități de creștere a productivității care să compenseze depășirea costurilor salariale, a declarat Ministerul spaniol al Industriei.

Aceste îmbunătățiri trebuie să fie puse în aplicare în termen de un an, în timp ce compania trebuie să rămână în program timp de cel puțin doi ani.

În primul an al programului pilot, guvernul va finanța parțial costurile salariale și va contribui la finanțarea formării pentru îmbunătățirea eficienței. Numai angajații cu un contract permanent cu normă întreagă pot participa la acest program.

Islanda: Unul dintre pionerii în ceea ce privește săptămâna de lucru de patru zile

Între 2015 și 2019, Islanda a desfășurat cel mai amplu proiect pilot din lume privind o săptămână de lucru de 35 până la 36 de ore (redusă de la 40 de ore, cât era în mod tradițional), fără a solicita o reducere corespunzătoare a salariilor. Aproximativ 2.500 de persoane au luat parte la faza de testare.

Pentru a asigura controlul calității, rezultatele au fost analizate de grupul de reflecție britanic Autonomy și de Asociația islandeză non-profit pentru durabilitate și democrație (ALDA).

Proiectul pilot a fost considerat un succes de către cercetători, iar sindicatele islandeze au negociat o reducere a programului de lucru.

De asemenea, studiul a dus la o schimbare semnificativă în Islanda, aproape 90% din populația activă având acum un program redus de lucru sau alte amenajări.

Cercetătorii au constatat că stresul și epuizarea lucrătorilor s-au diminuat și a existat o îmbunătățire a echilibrului dintre viață și muncă. Cu toate acestea, nu toate guvernele au împărtășit succesul Islandei cu săptămâna de lucru de patru zile.

Reacții mixte în Suedia la săptămâna de patru zile

În Suedia, săptămâna de lucru de patru zile cu plata integrală a fost testată în 2015 cu rezultate mixte.

Propunerea a fost de a încerca zilele de lucru de șase ore în loc de cele de opt ore, fără pierderea salariului, dar nu toată lumea a fost încântată de ideea de a cheltui bani pentru acest test.

Chiar și partidele de stânga au considerat că ar fi prea costisitor să implementeze acest lucru pe scară largă.

Dar au fost observate rezultate pozitive în cadrul unității de ortopedie a unui spital universitar, care a trecut 80 de asistente și medici la o zi de lucru de șase ore și a angajat personal nou pentru a compensa timpul pierdut.

Reacția personalului medical a fost pozitivă, însă experimentul s-a confruntat și cu numeroase critici și nu a fost reînnoit.

Cu toate acestea, unele companii, cum ar fi producătorul de automobile Toyota, au ales să mențină programul redus de lucru pentru lucrătorii lor.

Firma de automobile a decis deja să facă acest lucru pentru mecanici în urmă cu 10 ani și și-a menținut decizia.

Finlanda nu a introdus săptămâna de lucru de patru zile, în ciuda afirmațiilor larg răspândite

La începutul acestui an, Finlanda a ajuns pentru scurt timp pe prima pagină a ziarelor internaționale după ce ar fi redus drastic programul de lucru.

Guvernul finlandez ar fi vrut să introducă o săptămână de lucru de patru zile, precum și o zi de șase ore. Cu toate acestea, s-a dovedit a fi o știre falsă, pe care guvernul a trebuit apoi să o rectifice.

Actualul prim-ministru Sanna Marin a scris pe Twitter despre această idee în august 2019, dar aceasta nu a fost inclusă în agenda guvernului.

Start-up-urile germane experimentează săptămâna de lucru mai scurtă

Germania are una dintre cele mai scurte săptămâni medii de lucru din Europa. Potrivit Forumului Economic Mondial (WEF), săptămâna medie de lucru este de 34,2 ore.

Cu toate acestea, sindicatele cer reducerea în continuare a timpului de lucru.

IG Metall, cel mai mare sindicat din țară, a cerut reducerea săptămânii de lucru, susținând că aceasta ar ajuta la păstrarea locurilor de muncă și la evitarea concedierilor.

Potrivit unui sondaj Forsa, 71% dintre persoanele care lucrează în Germania ar dori să aibă opțiunea de a lucra doar patru zile pe săptămână.

Puțin peste trei sferturi dintre cei intervievați au declarat că sunt de acord ca guvernul să analizeze potențiala introducere a unei săptămâni de patru zile. În rândul angajatorilor, mai mult de doi din trei au susținut acest lucru.

O majoritate substanțială (75%) consideră că o săptămână de patru zile ar fi de dorit pentru angajați, iar o majoritate (59%) consideră că ar trebui să fie realizabilă și pentru angajatori.

Aproape jumătate dintre angajatori (46%) au declarat că consideră “fezabilă” experimentarea unei săptămâni de patru zile la locul de muncă propriu.

Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă o astfel de măsură va fi pusă în aplicare sau va fi discutată. Până în prezent, în principal întreprinderile mici sunt cele care experimentează o săptămână de lucru mai scurtă.

Marile corporații din Japonia testează săptămâna de lucru de patru zile

În alte țări, cum ar fi Japonia, marile companii sunt cele care se aventurează pe acest teritoriu, în urma anunțului făcut de guvernul japonez în 2021 cu privire la un plan de realizare a unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată la nivelul întregii națiuni.

Există mai multe motive pentru care acest lucru ar putea fi bun pentru această țară, unde moartea prin suprasolicitare face multe victime.

Personalul care lucrează ore suplimentare se poate îmbolnăvi adesea din cauza muncii excesive sau poate deveni sinucigaș.

În 2019, gigantul tehnologic Microsoft a experimentat acest model, oferind angajaților weekenduri de trei zile timp de o lună.

Măsura a sporit productivitatea cu 40% și a dus la o muncă mai eficientă.

Producătorul de bunuri de larg consum Unilever testează în prezent săptămâna de lucru mai scurtă în Noua Zeelandă

Între timp, în Noua Zeelandă, 81 de angajați care lucrează pentru gigantul Unilever, producător de bunuri de larg consum, participă în prezent la o perioadă de probă de un an de zile pentru a testa o săptămână de lucru de patru zile cu salariu integral.

„Scopul nostru este de a măsura performanța în funcție de randament, nu de timp. Credem că vechile metode de lucru sunt depășite și nu mai sunt adecvate scopului”, a declarat Nick Bangs, directorul general al Unilever New Zealand.

Dacă experimentul se dovedește a fi un succes, ar putea fi extins și în alte țări.

Interes puternic în SUA și Canada

Potrivit unui sondaj realizat de furnizorul de software cloud Qualtrics, 92% dintre lucrătorii americani sunt în favoarea reducerii săptămânii de lucru, chiar dacă acest lucru înseamnă să lucreze mai multe ore.

Angajații intervievați au citat ca beneficii percepute îmbunătățirea sănătății mentale și creșterea productivității.

Trei din patru angajați (74%) spun că ar putea finaliza aceeași cantitate de muncă în patru zile, dar majoritatea (72%) spun că ar trebui să lucreze mai multe ore în zilele lucrătoare pentru a face acest lucru.

În Canada, un studiu realizat de agenția globală de ocupare a forței de muncă Indeed a arătat că 41% dintre angajatorii canadieni iau în considerare programe hibride alternative și noi stiluri de lucru, în urma pandemiei COVID-19.

Sondajul efectuat de Indeed în rândul a 1.000 de angajatori de funcționari din Canada a constatat că 51% dintre companiile mari, cu peste 500 de angajați, ar fi „susceptibile de a implementa săptămâni de lucru de 4 zile”.

Comparativ, 63 la sută dintre organizațiile mijlocii cu 100-500 de angajați spun că ar fi pregătite să implementeze o săptămână de lucru mai scurtă.

De asemenea, s-a constatat că majoritatea lucrătorilor canadieni cu normă întreagă (79%) sunt dispuși să reducă săptămâna de lucru de la cinci la patru zile, potrivit unui nou raport realizat de Maru Public Opinion.

În general, săptămâna de lucru de patru zile pare să se impună încet, dar sigur, în întreaga lume, însă rămâne de văzut dacă guvernele vor adopta definitiv această idee.

Foto unsplash.com