Solstițiul de vară 2020: Cea mai lungă zi din an
Sâmbătă, 20 iunie 2017, la ora 21.43 va avea loc Solstiţiul de Vară, eveniment cosmic ce marchează începutul sezonului cald și din punct de vedere astronomic. Solstițiul de Vară indică începutul verii astronomice, deoarece în preajma acestei date, la trecerea meridianului, Soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maximă în emisfera nordică. În același timp, în emisfera sudică are loc Solstițiul de Iarnă, respectiv începutul iernii astronomice, atunci când înălțimea Soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sunt minime.
Articol editat de Valentina Adam, 20 iunie 2020, 07:57
Așadar, sâmbătă este cea mai lungă zi din acest an. De regulă data pică pe 21 iunie, însă acum s-a devansat puțin fiindcă, se știe, 2020 este un an bisect, cu 366 zile, luna februarie având 29 zile. Din patru în patru ani lunii februarie trebuie să-i fie adăugată o zi.
Ca şi în alte situaţii mai speciale, există în folclor o sumedenie de obiceiuri interesante, unele pitoreşti, felurite datini, superstiţii, care s-au transmis din generaţie în generaţie.
Denumirea de Solstiţiu provine din limba latină şi înseamnă „Soarele oprit”.În credinţa populară se spune că această zi este favorabilă unor magii puternice, care îşi pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate.
În vechime Solstiţiul de Vară era folosit pentru a calcula momentele importante privind muncile agricole. Totodată era o perioadă potrivită din an pentru a se organiza nunţi. În diferite țări de pe Glob Solstiţiul de Vară este asociat cu energiile feminine, celebrându-se matarnitatea, delicatețea, frumosul. Ca atare este o sărbătoare complementară Solstiţiului de Iarnă, ce este asociat cu masculinitatea, vigoarea, energiile „yang”.
Odinioară în Galia se sărbătorea Eponea – Zeiţa fertilităţii şi protectoarea cailor, în timp ce în zonele populate de triburile germane, slave şi celtice se aprindeau focuri uriaşe pentru a se marca evenimentul. Băştinaşii din America de Nord aveau diverse ritualuri prin care sărbătoreau Soarele, cu muzică, dansuri şi post alimentar.
Și la noi în țară Solstițiul de Vară este asociat cu o mulțime de tradiții populare. Oamenii obișnuiau pe vremuri să sărbătorească această zi prin petreceri, dansuri, focuri mari, cântece și voie bună. Se spune că în această zi se declanșează o energie a belșugului, pasiunii, vitalității și creativității. Unii bărbați nu se dădeau în lături ca la primele ore ale zilei să se scalde în râuri ori lacuri, deoarece nutreau convingerea că amintitul obicei are efect curativ, constituind un ritual de renaștere.
În anumite regiunii și în prezent fetele superstițioase mai practică spălatul pe față cu rouă, considerând că este o practică magică de înfrumusețare și de alungare a spiritelor rele. De asemenea, unele se îmbăiază folosind aromele anumitor ierburi de leac, ceea ce reprezintă o cură de menținere a sănătății
De această zi este legat și un ritual păgân de transformare a unei bijuterii din aur într-un…talisman norocos. O podoabă preferată se pune seara în apă într-un vas rezistent la foc, iar înăuntru se adăugă ierburi aromate (cimbru, rozmarin, mușețel, lavandă, sunătoare), care reprezintă elementul pământ. În dimineața zilei de Solstițiu de Vară se scoate bijuteria din aur și se pune într-un vas cu apă curată, apoi se trece prin flacăra unei lumânări galbene ori aurii. Astfel se spune că bijuteria este purificată datorită elementului focului și va aduce noroc.
Încă de pe vremuri se credea în magia practicată în timpul Solstițiului, deoarece aceasta avea darul de a îndeplini dorințele ori aspirațiile care, aparent, erau imposibile. Se spune că, datorită puterilor magice ale focului ritualic aprins de flăcăi de pe dealuri – cum se organizează și la alte evenimente- fetele de măritat aveau anumite revelații și își puteau ghici viitori soți. Aceste focuri aveau și menirea să alunge demonii și spiritele rele.
