Prima pagină » Fapt divers » Premiile Nobel sunt decernate începând de luni, 7 octombrie, până la 14 octombrie în Suedia, la Stockholm şi la Oslo

Premiile Nobel sunt decernate începând de luni, 7 octombrie, până la 14 octombrie în Suedia, la Stockholm şi la Oslo

Premiile Nobel sunt decernate începând de luni, 7 octombrie, până la 14 octombrie în Suedia, la Stockholm şi la Oslo. Râvnitul premiu s-a confruntat cu dificultăți chiar și înainte ca cel mai prestigios premiu din lume să fie acordat pentru prima dată în 1901.

Articol editat de Valentina Adam, 6 octombrie 2024, 22:02

1. Discursul de la decernarea Premiului Nobel trebuie verificat

Laureații nu pot vorbi improvizat în timpul banchetului de la ceremonia de decernare a premiilor, conform lui Randy Schekman, laureat al Premiului Nobel în 2013, care a câștigat pentru cercetările sale în domeniul transportului celular. El spune că textul pentru acel discurs trebuia predat Fundației Nobel cu mai mult de 24 de ore înainte pentru a permite traducerea în suedeză.

2. Premiile Nobel pot fi decernate și celor din pușcărie

Trei laureați erau în închisoare când au primit premiul, toți fiind câștigători ai Premiului Nobel pentru Pace. Pacifistul și jurnalistul german Carl von Ossietzky în 1935, politicianul birman Aung San Suu Kyi în 1991 și activistul chinez pentru drepturile omului Liu Xiaobo în 2010.

3. Cât valorează Premiul Nobel

Leon Lederman, câștigătorul premiului pentru Fizică, care a câștigat în 1988 pentru co-descoperirea neutrino-ului muon, și-a vândut premiul Nobel la începutul acestui an pentru a acoperi cheltuielile medicale. Cumpărătorul, a cărui identitate nu a fost dezvăluită de casa de licitații, a plătit 765.000 de dolari pentru aceasta. Doar două premii Nobel au fost vândute vreodată în timpul vieții câștigătorului. Ambele astfel de vânzări au avut loc în anul trecut.

4. Una din medalii a fost returnată aparținătorului de drept

Billionarul rus Alisher Usmanov a plătit 4,7 milioane de dolari pentru a cumpăra medalia de aur Nobel acordată biologului James Watson pentru munca sa de descifrare a dublului helix al ADN-ului, dar apoi a returnat medalia laureatului. Usmanov a spus că medalia ar trebui să rămână la câștigător și că banii pe care i-a plătit pentru ea ar trebui să fie folosiți pentru cercetare.

5. Dificultăți la aeroport datorită premiului

Brian Schmidt, care a câștigat Premiul Nobel pentru Fizică în 2011 pentru co-descoperirea energiei întunecate, a avut dificultăți în a-și aduce medalia de aur prin securitatea aeroportului. „Ai crede că purtarea unui Premiu Nobel ar fi lipsită de evenimente, și a fost lipsită de evenimente, până când am încercat să plec din Fargo, [North Dakota,] cu el și am trecut prin aparatul de raze X,” spune el. (Read more about it at Scientific American)

6. Premiul Nobel poate fi acordat persoanelor cu vârsta între 17 și 90 de ani

Vârsta medie a laureaților Premiului Nobel, în toate categoriile de premii, este de 59 de ani. Dar cel mai în vârstă câștigător al premiului a fost Leonid Hurwicz, în vârstă de 90 de ani, care a câștigat Premiul Nobel pentru Economie (tehnic numit Premiul Sveriges Riksbank pentru Științe Economice în Memoria lui Alfred Nobel) în 2007. Cea mai tânără câștigătoare este Malala Yousafzai. A câștigat Premiul Nobel pentru Pace în 2014 când avea 17 ani.

7. Nu toți premianții și-au primit și banii

Adolf Hitler a interzis trei laureați germani ai Premiului Nobel să accepte premiul—Richard Kuhn (Chimie, 1938), Adolf Butenandt (Chimie, 1939) și Gerhard Domagk. (Physiology or Medicine, 1939). Mai târziu, toți au primit în cele din urmă diploma și medalia, dar nu și premiul în bani.

8. Început anevoios pentru Premiile Nobel

În noiembrie 1895, chimistul suedez Alfred Nobel și-a semnat ultimul testament, rezervând cea mai mare parte a averii sale pentru înființarea premiului după moartea sa. La vremea respectivă, mutarea sa a provocat controverse. Familia sa a contestat testamentul, iar comitetul de premii pe care l-a selectat a refuzat, de asemenea, să-i îndeplinească dorințele. Au trecut cinci ani până când a fost acordat primul Nobel.

9. Premiu cu repetiție

Când John Bardeen a câștigat Premiul Nobel pentru Fizică în 1956 pentru contribuția sa la dezvoltarea unei teorii a superconductivității, cunoscută sub numele de teoria BCS (după inițialele inventatorilor săi), el și-a lăsat cea mai mare parte a familiei acasă în loc să-i aducă la ceremonia de decernare a premiilor. „Fiul său mi-a spus că tatăl său dorea ca toți să rămână la școală și să studieze pentru orice teste aveau”, explică editorul video de la Scientific American, Eliene Augenbraun. „Era reticent să își ia singur liber de la muncă.” Regele Suediei a remarcat absența de la ceremonie și l-a certat pe Bardeen. Laureatul a promis că le va aduce „data viitoare.” Apoi, în 1972, Bardeen a câștigat într-adevăr un al doilea premiu Nobel. (making him the third person in the history of the prize to win twice). Atunci, s-a asigurat că și-a adus toată familia.

10. Ora decesului foarte importantă pentru acordarea premiului

În anii 1970, Fundația Nobel a decis că un premiu nu poate fi acordat postum. Cu toate acestea, în 2011, un câștigător al prestigiosului premiu pentru Fiziologie sau Medicină, Ralph Steinman, a decedat cu trei zile mai devreme fără ca acordatorii să știe. Fundația a decis să nu îi retragă premiul Nobel.

11. Timpul de așteptare până la acordarea premiului variază

Există adesea o întârziere substanțială între momentul în care un om de știință face o descoperire demnă de premiul Nobel și primirea premiului—timpul mediu variază între 20 și 30 de ani, în funcție de categoria premiului. Uneori, așteptarea este și mai lungă: În 1966, Peyton Rous a fost distins cu premiul pentru Fiziologie sau Medicină pentru lucrările sale despre virusurile care pot provoca tumori, o descoperire bazată pe cercetări efectuate la începutul anilor 1910, o diferență de aproximativ 50 de ani. La celălalt capăt al spectrului, în 1957, Chen Ning Yang și Tsung-Dao Lee au primit premiul Nobel pentru Fizică pentru lucrările privind legile parității în fizica particulelor—lucrări care fuseseră realizate în 1956.