Ascultă Radio România Reșița Live

Povestea micului românesc

Povestea micului românesc a început în urmă cu peste 100 de ani, iar de-a lungul timpului preparatul autohton şi-a câştigat popularitatea pe grătarul tuturor românilor. Legenda spune că primul mic a fost mâncat în Centrul Vechi al Capitalei, fiind inventat dintr-o întâmplare.

Povestea micului românesc

Articol editat de Valentina Adam, 1 mai 2024, 06:00 / actualizat: 2 mai 2024, 10:32

Povestea micului a început în Bucureşti, în urmă cu mai bine de un secol, atunci când un bucătar iscusit din Capitală, Iordache Ionescu, le pregătea clienţilor săi mai multe preparate la grătar. Cârciumarul Ionescu, aşa cum era cunoscut printre clienţii localului, avea o reţetă excepţională de cârnaţi, renumită în tot oraşul, care a stat la baza micului din zilele noastre, explică istoricul Dan Falcan.

Într-o zi, cârciumarul muncea de zor la cârnaţii pregătiţi la grătar, dar maţele în care învelea carnea tocată s-au terminat. Văzând că cererile la cârnaţi sunt din ce în ce mai multe, Iordache Ionescu a luat o bucată din „aluatul cârnatului“ şi a pus-o pe grătar fără niciun fel de maţ. Primul care a gustat invenţia cârciumarului a rămas impresionat de gustul „mititelui“, iar noul produs s-a transformat în vedeta localului din centrul oraşului.

Încet-încet, pe majoritatea grătarelor din cârciumile şi localurile bucureştene se aflau mititei, iar oamenii păreau fascinaţi de gustul noului produs. „Înainte de al Doilea Război Mondial, la aproape orice colţ de stradă există o bodegă în care se serveau mici“ , povesteşte Dan Falcan.

Micul vine din Turcia de acum câteva sute de ani

Moghazehi Mehrzad, unul dintre pasionaţii artei culinare, are o altă părere despre originea micului şi spune că ştie legenda lui Iordache, dar crede că micul nu este un produs tradiţional românesc, ci vine din Turcia de acum 300, 400 de ani. Bărbatul spune că potrivit legendei lui Iordache, micii ar avea o istorie prea scurtă.

Moghazehi povesteşte că micul este de fapt un kebap, preparat cu ajutorul a numeroase condimente şi ierburi aromate. „Din reţeta originală de mici fac parte chimenul şi ienibaharul, condimente folosite foarte des de turci, fiind adaptată de fiecare zonă după gusturile şi obiceiurile culinare“, precizează acesta. 

În ceea ce priveşte un top al micăriilor din Capitală, Moghazehi Mehrzad spune că din punctul său de vedere cei mai buni mici sunt cei de La Cocoşatu. Bărbatul recunoaşte că a încercat să afle reţeta lor, dar fără succes. Caru’ cu bere este un alt restaurant la care spune că se găsesc mici foarte buni, pentru că bucătarii de acolo respectă o reţetă proprie. „Din câte ştiu cei de acolo au o reţetă veche de 100 de ani“ , precizează Moghazehi.

Reţeta micului însă este pe atât de diferită, pe cât este de contestată că ar fi românească. Unii specialişti culinari susţin că a fi un produs provenit dintr-o eroare gastronomică atunci când un bucătar din Bucureşti a rămas fără maţe pentru cârnaţi şi a pus carnea direct pe grătar. Alţii spun că tradiţionalul mic ţine mai mult de obiceiurile culinare ale turcilor şi că a rămas moştenire de sute de ani.

Micii lui Păstorel

Iaţă şi versiunea lui Păstorel despre mititeii autohtoni. E apărută în Glasul Patriei din 20 decembrie 1962, şi e de găsit la paginile 271-272 din De Re Culinaria, ediţia din 1977. Aşadar:

Carne de vită de la ceafă sau de la coadă, sau pulpa – capacul. La 1 kg de carne, ¼ seu gros şi curăţat de piele. Carnea, împreună cu seul, se trece de două ori prin maşina de tocat. Se adaugă în carne miez de franzelă (de mărimea unei lămâi), muiat în mujdei de usturoi, sare, o linguriţă de mirodenii: enibahar, chimen (dacă vrei), piper şi o jumătate linguriţă bicarbonat. Frămânţi, până se face o pastă omogenă.

Uzi cu apă un fund de lemn şi palmele. Suceşti câte o bucată pe masă până obţii forma cilindrică ştiută. Tai în bucăţi potrivite şi-i aşezi umezi pe-o farfurie. Îi pui la rece câteva ore. Pui grătarul încins, pe care ai aşezat un rând de mititei, la foc moale. Cât stau la foc, îi învârteşti mereu, până se întăresc. După ce s-au prăjit o serie, se servesc în vas acoperit şi încălzit (altfel se sleiesc din cauza seului). În timp ce se consumă o serie, se pune la foc seria următoare. Prăjirea trebuie să se facă încet, ca să nu se pripească la exterior, rămânând cruzi la mijloc.

Sursa: adevarul.ro

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții
Fapt divers sâmbătă, 19 aprilie 2025, 08:38

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții

Sâmbăta Mare, cunoscută și ca Ziua Tăcerii sau Ziua Înmormântării Domnului, este ultima zi a Săptămânii Patimilor. Aceasta este...

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții
Tradiții și obiceiuri inedite de Paște, în lume
Fapt divers vineri, 18 aprilie 2025, 11:05

Tradiții și obiceiuri inedite de Paște, în lume

Tradiții și obiceiuri de Paște din lume: Rădăcini spirituale și culturale uimitoare Paștele este una dintre cele mai celebrate sărbători...

Tradiții și obiceiuri inedite de Paște, în lume
Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos
Fapt divers vineri, 18 aprilie 2025, 00:01

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos

Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor sau Vinerea Neagră, este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Sfântă, care...

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos
Săptămâna Patimilor – o perioadă de profundă reflecție spirituală înaintea Paștelui
Fapt divers joi, 17 aprilie 2025, 18:50

Săptămâna Patimilor – o perioadă de profundă reflecție spirituală înaintea Paștelui

Săptămâna Patimilor, cunoscută și sub numele de Săptămâna Mare, marchează ultimele zile din Postul Paștelui și este dedicată rememorării...

Săptămâna Patimilor – o perioadă de profundă reflecție spirituală înaintea Paștelui
Fapt divers joi, 17 aprilie 2025, 17:03

Tradiții de Paște păstrate cu sfințenie de croații din Iabalcea

Comunitatea croată din satul Iabalcea de pe raza comunei Caraşova din Caraș-Severin, păstrează cu sfințenie tradițiile pascale, reflectând o...

Tradiții de Paște păstrate cu sfințenie de croații din Iabalcea
Fapt divers joi, 17 aprilie 2025, 16:49

Ziua Internațională a Hemofiliei: Apel la tratamente personalizate și stocuri salvatoare de viață în spitale

Ziua Internațională a Hemofiliei este marcată anual pe data de 17 aprilie, atrăgând atenția publicului și autorităților asupra nevoilor...

Ziua Internațională a Hemofiliei: Apel la tratamente personalizate și stocuri salvatoare de viață în spitale
Fapt divers luni, 14 aprilie 2025, 09:00

Săptămâna Patimilor: Semnificaţii, tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

Începând cu ziua de Florii – duminica intrării în Ierusalim a Domnului s-a intrat în ultima săptămână a Postului Paştilor,...

Săptămâna Patimilor: Semnificaţii, tradiţii, obiceiuri şi superstiţii
Fapt divers duminică, 13 aprilie 2025, 08:07

Duminica Floriilor – pragul spre sărbătorile pascale. Mii de români îşi serbează astăzi onomastica

Pe 13 aprilie 2025, creștinii sărbătoresc Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim, cunoscută sub denumirea de Duminica Floriilor. Aceasta...

Duminica Floriilor – pragul spre sărbătorile pascale. Mii de români îşi serbează astăzi onomastica