Pictură inedită în România : lucrări cu bacterii!
După ediţia de succes de anul trecuţ când proiectul s-a derulat în premieră naţională şi la el au participat 188 de elevi din oraş, profesorii şi studenţii Universităţii Sapientia s-au hotărât să continue şi în acest an, motiv pentru care, timp de aproape două săptămâni, o echipă de 15 de studenţi a pregătit aproximativ 500 de cutii de sticlă cu medii de cultură, care s-au transformat mai târziu în „tablouri”, au înmulţit bacteriile cu care elevii urmau să „picteze” şi au pus la punct toate detaliile.
Articol editat de Cristina Corocan, 27 februarie 2017, 11:03
După ediţia de succes de anul trecuţ când proiectul s-a derulat în premieră naţională şi la el au participat 188 de elevi din oraş, profesorii şi studenţii Universităţii Sapientia s-au hotărât să continue şi în acest an, motiv pentru care, timp de aproape două săptămâni, o echipă de 15 de studenţi a pregătit aproximativ 500 de cutii de sticlă cu medii de cultură, care s-au transformat mai târziu în „tablouri”, au înmulţit bacteriile cu care elevii urmau să „picteze” şi au pus la punct toate detaliile.
În ziua cea mare, un număr de 233 de elevi din clasa a XII-a, de la licee din Miercurea-Ciuc au veniţ pe rând, în grupuri mici, în laboratoarele de microbiologie şi şi-au începuţ cu sfială, munca de creaţie. Mai întâi li s-a făcut un scurt instructaj de protecţia muncii, au primit cutiile Petri, în care se aflau mediile de cultură solidificate, ansele de însămânţare şi bacteriile cu care trebuiau să „picteze” şi au fost învăţaţi „tehnica”.
Máthé István a explicat pentru Agerpres că elevii au primit şi nişte hârtii, pe care au schiţat cu creionul ce au dorit să picteze, după care au pus schiţa sub cutiile Petri transparente şi au început să însămânţeze bacteriile, urmând forma respectivă,scrie informatiahr.ro.
Pe lângă ineditul unui astfel de experimenţ interesant este că toate „tablourile vii” sunt vizibile abia la două zile de la însămânţare, datorită înmulţirii bacteriilor, care conţin pigmenţi de diferite culori. Majoritatea bacteriilor folosite au rol în biodegradarea substanţelor organice din sol, iar substanţele anorganice rezultate pot fi folosite mai apoi de plante în procesul de fotosinteză.
„La început nu se văd decât linii finuţe, elevul nu vede cum va fi pictura şi rămâne suspansul timp de două zile, când descoperă ce a răsărit din aceste creaţii. De obicei, când se însămânţează, sunt doar câteva mii de celule bacteriene. Aceste bacterii se înmulţesc din 30 în 30 minute, ceea ce înseamnă că în două zile vor fi miliarde de celule bacteriene şi, astfel, sunt vizibile cu ochiul liber. S-au folosit mai ales bacterii originare din sol şi din culturi internaţionale de microorganisme, în special din Germania. Sunt specii care nu reprezintă pericol, deci nu sunt patogene şi, în schimb, produc câte un pigmenţ de care depinde culoarea bacteriei în sine”, a declarat Máthe István.
După două zile, liniile fine zărite iniţial pe cutiile de cultură s-au transformat în peisaje, portrete, flori, motive populare sau diverse animale, spre încântarea creatorilor lor.
Creaţiile realizate de elevii din Miercurea Ciuc au fost jurizate, ieri, de specialiştii Universităţii Sapientia, iar efemerele creaţii au putut fi admirate, timp de câteva ore, în holul instituţiei. Cele mai bune lucrări au primit premii constând în diplome şi cărţi de specialitate şi de literatură universală. La final, creaţiile vor „muri” şi cutiile vor fi spălate, pentru ca, anul viitor, să se transforme, din nou, în „pânze” pentru alte picturi inedite.
Elevii au fost receptivi şi interesaţi, cei mai mulţi spunând că nu şi-au imaginat că se pot realiza „picturi” din bacterii şi au fost încântaţi că au experimentat această „artă”.
foto: informatiahr.ro
