O tânără din vestul ţării învață să facă profit cu cel mai scump condiment din lume. Află aici cum se cultivă aurul roşu

Articol editat de Gerhard Chwoika, 30 ianuarie 2017, 15:00

În România nu se cultivă șofran la scară largă. Puțini sunt cei care își riscă investițiile într-o astfel de cultură, în special din cauza faptului că nu au de unde să se informeze cu privire la condițiile de cultură și vulnerabilitățile plantelor de șofran.

Ligia Suciu, o tânără din Ineu, județul Arad, a înființat prima plantație de șofran din România. Ideea ei de a cultiva ”aurul roșu” s-a născut din curiozitate și așa a ajuns să dețină 200 metri pătrați din grădina proprie cu plante de șofran.

“Am considerat șofranul o cultură foarte interesantă și când m-am apucat eu să cultiv această plantă nu am găsit pe nimeni de la care să pot cumpăra material săditor. Mi s-a părut curios că nimeni nu se încumetă să cultive acest condiment în condițiile în care am ajuns să cultivăm kiwi sau migdal, de ce nu am cultiva și șofran. M-am hotărât să fiu eu un deschizător de drumuri și pentru alții care încă nu au avut curaj să facă asta și, fără să știu dacă acestă plantă se poate aclimatiza la clima din România, mi-am luat inima în dinți și m-am apucat să cultiv șofran. Nu știam nici măcar dacă din bulbii plantați va ieși ceva sau dacă voi reuși să obțin producție”, a declarat Ligia Suciu, un mic producător de șofran din localitatea Ineu, județul Arad.

Costul pentru înființarea unei culturi de șofran nu este deloc mic, doar bulbii pe care i-a achiziționat arădeanca pentru plantare au costat-o 560 euro. “În 2012 am pus primii bulbi de șofran în pământ. Informațiile necesare despre modalitatea de cultivare a șofranului le-am obținut chiar de la persoana de la care am cumpărat și bulbi. Pentru materialul săditor am luat legătura cu cineva din Sardinia (Italia) de unde am cumpărat în jur de 700 de bulbi care m-au costat 560 euro cu tot cu transportul. Prețul a fost negociat în funcție de cantitatea solicitată. Este un preț destul de piperat, dar dacă stăm să ne gândim că în afară de materialul săditor nu prea ai alte cheltuieli, nu este un preț atât de mare, comparativ cu alte culturi”, a precizat arădeanca, despre originea bulbilor de șofran și prețul de achiziție.

Se pare că există un singur soi de șofran – Crocus stativus, dar în funcție de zona geografică în care se cultivă, filamentele de șofran au gusturi și arome diferite.

“De la domnii de la care am cumpărat materialul săditor știu că există un singur soi de șofran, universal. Am înteles că deși nu sunt mai multe soiuri, șofranul poartă denumiri diferite în funcție de zona de unde provine materialul săditor. În Italia șofranul poartă mai multe denumiri în funcție de locul în care se cultivă, dar de fapt este același soi universal care s-a aclimatizat în respectiva zonă de cultură”, a spus Ligia, despre soiul de șofran care se cultivă la nivel mondial.

La înființarea unei culturi de șofran este foarte important solul în care alegi să înființezi cultura. De asemenea, se recomandă plantarea șofranului după cereale păioase.

“Cei 700 de bulbi i-am plantat la mine în grădină, pe rânduri, la o adâncime de 8 cm și la o distanță relativ mare unii de alții. Este foarte important să alegi pentru plantarea șofranului un teren argilos sau silicos și trebuie să asiguri un drenaj bun al terenului. Înainte de plantare trebuie să uzi foarte bine solul, în acest fel planta beneficiază de o umiditate suficientă pentru a se putea prinde”, a precizat micul producător de șofran, despre pretențiile de cultură ale aurului roșu.

Se recomandă plantarea bulbilor de șofran la începutul toamnei pentru a avea suficient timp să dezvolte o rădăcină rezistentă, până la intrarea în iarnă. “Sunt importante udarea culturii și plivirea ei de buruieni pe parcursul perioadei de vegetație. Înflorirea și recoltarea filamentelor se fac între lunile octombrie și noiembrie. Florile, din care se obține stigmatul, se culeg în primele ore ale dimineții sau seara, când sunt puțin mai închise. Se extrag manual cele trei filamente din interiorul florii, acordându-se o atenție deosebită petalelor”, a explicat cultivatoarea de șofran, care este tehnologia de recoltare a șofranului.

Cultivatoarea din Arad a subliniat faptul că, înainte de a fi utilizate, stigmatele se pot usca la soare sau într-un cuptor, pentru a nu se pierde din gustul și aroma specială a acestui condiment.

Fiind o plantă exotică, șofranul este extrem de sensibil la umiditate excesivă și la atacul dăunătorilor.

“La umiditate excesivă apare fenomenul de putrezire a bulbilor, acesta este motivul pentru care nu se recomandă plantarea șofranului în zonele răcoroase, umbroase și umede. Acest condiment nu manifestă pretenții în ceea ce privește frigul, dar preferă solurile pe care se poate bucura de lumina deplină a soarelui. Nu necesită nici fertilizări sau stropiri pentru că, fiind un condiment atât de scump, are mare căutare dacă este produs ecologic”, a mărturisit tânăra cultivatoare de șofran, despre vulnerabilitățile culturii.

În prezent, micul producător din județul Arad cultivă șofran pe 200 metri pătrați, acumulând experiență de la an, la an. “După doi ani de când mă ocup de cultivarea acestui condiment, dacă este să mă raportez la producția pe care mi-au estimat-o cei de la care am cumpărat, pot spune că stau destul de bine. Oricum lipsa de experiență cu această plantă și-a spus cuvântul. Anul trecut am reușit să obțin o producție de până în 40 grame, de pe cei 200 m² cultivați. În România nu există piață de desfacere pentru acest condiment, așa că mi-am vândut recolta la domnul de la care am cumpărat și bulbii. Prețul de vânzare a fost de 4 euro per gram de șofran pur. La 40 de grame am obținut 160 de euro”, a spus Ligia Suciu, despre prețul cu care a reușit să-și vândă producția obținută.

Sofranul este un bulb cărnos, de dimensiunea unui cățel de usturoi, cu frunze lungi și subțiri și flori ale căror culoare variază de la mov deschis la violet purpuriu. Planta crește la o înălțime medie de 10 cm, adaptându-se foarte bine și la cultivarea în ghivece. Florile, o dată deschise, nu se mai închid de tot, nu produc semințe, iar planta se poate înmulți doar prin bulbi.

Pentru rotunjirea veniturilor obținute din cultura de șofran, se comercializează și bulbii nou formați. “În pământ planta formează alți bulbișori, care odată recoltată producția de șofran, trebuiesc scoși și îndepărtați de pe bulbul principal, în așa fel încât planta să poată produce și în anul următor. Prețul unui bulb variază, în funcție de dimensiunea lui, care este dată de anul bulbului, astfel, prețul pleacă de la 3 lei pentru bulbul de un an și ajunge la 5 lei pentru bulbul care are o vârstă de 2-3 ani. Bineînteles că vârsta bulbului determină și producția. Un bulb de 4 ani face 5-8 flori”, a vorbit micul producător de șofran, despre valorificarea bulbilor.

Atunci când cumperi bulbi de șofran trebuie să fie atent la o serie de caracteristici care îți vor asigura succesul producției. Un bulb de șofran trebuie să aibă un aspect sănătos, fără găuri, sau alte imprefecțiuni, trebuie să aibă un aspect lucios și să nu prezinte semne de boală.

Sursa: agrointel.ro