În Războiul Rece agenţiile de spionaj americane au folosit 1.000 de nazişti!
În deceniile de după cel de-al Doilea Război Mondial, CIA şi alte agenţii de informaţii ale Statelor Unite au angajat cel puţin o mie de nazişti ca spioni şi informatori. În anii 1990, serviciile americane au ascuns legăturile pe care guvernul le-a avut cu unii nazişti care încă mai trăiau în Statele Unite, scrie New York Times. Dar dosarele desecretizate arată că, la apogeul Războiului Rece, în anii 1950, şefii structurilor de poliţie şi spionaj, între care J. Edgar Hoover de la FBI şi Allen Dulles de la CIA, au recrutat agresiv foşti nazişti de toate rangurile în calitate de “active” secrete antisovietice. Ei credeau că valoarea informativă a foştilor nazişti folosiţi împotriva ruşilor depăşea “deficitul moral” presupus de serviciile pe care ei le aduseseră celui de-al Treilea Reich. O oficialitate a guvernului american susţine că în 1994, un avocat de la CIA a încercat să-i determine pe procurori să renunţe la anchetarea unui fost spion din zona Boston, care fusese implicat în masacrarea a zeci de mii de evrei în Lituania. În anii 1980, oficialităţile FBI au refuzat să le spună vânătorilor de nazişti din cadrul Departamentului american al Justiţiei ce ştiau despre 16 presupuşi nazişti care se stabiliseră în SUA. Unii dintre foştii nazişti au avut chiar funcţii înalte. Între ei, ofiţerul SS Otto von Bolschwing a fost mentor şi asistent principal al lui Adolf Eichmann, arhitectul “Soluţiei finale”, şi a scris articole politice despre modalităţile de terorizare a evreilor. Şi totuşi, după război, CIA l-a angajat ca spion în Europa şi totodată i-a mutat întreaga familie la New York în 1954, drept “recompensă pentru serviciile lui postbelice loiale şi având în vedere nevătămătoarele sale activităţi de partid (naziste)”, scrie agenţia. La prinderea lui Eichmann în Argentina în 1960, Otto von Bolschwing a cerut ajutorul CIA, temându-se să nu fie urmărit. Agenţia i-a garantat că nu va dezvălui legăturile pe care le avusese cu Eichmann. Astfel că el a trăit în libertate încă 20 de ani, înainte ca procurorii să descopere rolul pe care îl jucase în timpul războiului şi să obţină condamnarea lui. A renunţat la cetăţenie în 1981 şi a murit după câteva luni. Nu se ştie ca vreunul din aceşti spioni cu trecut nazist să mai fie astăzi în viaţă, relatează cotidianul New York Times.
Sursa: rador.ro
Articol editat de Mirabela Afronie, 28 octombrie 2014, 12:57
În deceniile de după cel de-al Doilea Război Mondial, CIA şi alte agenţii de informaţii ale Statelor Unite au angajat cel puţin o mie de nazişti ca spioni şi informatori. În anii 1990, serviciile americane au ascuns legăturile pe care guvernul le-a avut cu unii nazişti care încă mai trăiau în Statele Unite, scrie New York Times. Dar dosarele desecretizate arată că, la apogeul Războiului Rece, în anii 1950, şefii structurilor de poliţie şi spionaj, între care J. Edgar Hoover de la FBI şi Allen Dulles de la CIA, au recrutat agresiv foşti nazişti de toate rangurile în calitate de “active” secrete antisovietice. Ei credeau că valoarea informativă a foştilor nazişti folosiţi împotriva ruşilor depăşea “deficitul moral” presupus de serviciile pe care ei le aduseseră celui de-al Treilea Reich. O oficialitate a guvernului american susţine că în 1994, un avocat de la CIA a încercat să-i determine pe procurori să renunţe la anchetarea unui fost spion din zona Boston, care fusese implicat în masacrarea a zeci de mii de evrei în Lituania. În anii 1980, oficialităţile FBI au refuzat să le spună vânătorilor de nazişti din cadrul Departamentului american al Justiţiei ce ştiau despre 16 presupuşi nazişti care se stabiliseră în SUA. Unii dintre foştii nazişti au avut chiar funcţii înalte. Între ei, ofiţerul SS Otto von Bolschwing a fost mentor şi asistent principal al lui Adolf Eichmann, arhitectul “Soluţiei finale”, şi a scris articole politice despre modalităţile de terorizare a evreilor. Şi totuşi, după război, CIA l-a angajat ca spion în Europa şi totodată i-a mutat întreaga familie la New York în 1954, drept “recompensă pentru serviciile lui postbelice loiale şi având în vedere nevătămătoarele sale activităţi de partid (naziste)”, scrie agenţia. La prinderea lui Eichmann în Argentina în 1960, Otto von Bolschwing a cerut ajutorul CIA, temându-se să nu fie urmărit. Agenţia i-a garantat că nu va dezvălui legăturile pe care le avusese cu Eichmann. Astfel că el a trăit în libertate încă 20 de ani, înainte ca procurorii să descopere rolul pe care îl jucase în timpul războiului şi să obţină condamnarea lui. A renunţat la cetăţenie în 1981 şi a murit după câteva luni. Nu se ştie ca vreunul din aceşti spioni cu trecut nazist să mai fie astăzi în viaţă, relatează cotidianul New York Times.
Sursa: rador.ro
