În a doua zi de Paşte începe Săptămâna Luminată, cu obiceiuri şi tradiţii multiple

Despre simbolistica celei de-a doua zile de Paşti, părintele Petru Berbentia din Reşiţa:

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro

Articol editat de Gerhard Chwoika, 21 aprilie 2025, 00:19

Ce este Săptămâna Luminată?

Conform tradiției, începând cu Învierea Domnului Iisus Hristos, porțile Raiului se deschid pentru toate sufletele, de la Adam până la venirea Mântuitorului. Acestea rămân deschise până în Duminica Tomii, prima duminică după Paște. Întreaga săptămână este marcată de obiceiuri speciale, fiecare zi purtând un nume și o încărcătură simbolică aparte.

Lunea Albă – Deschiderea porților Raiului

Prima zi după Paște este cunoscută drept Lunea Albă. Se spune că cine moare în această zi nu mai trece prin Judecata de Apoi, pentru că porțile Raiului și ale iertării sunt larg deschise. Este o zi în care se stropesc casele cu agheasmă și se oferă de băut rudelor și apropiaților. În unele regiuni se păstrează tradiții precum „umblatul cu pasca” sau „udatul”, simboluri ale bucuriei Învierii.

Marțea Albă – Zi de odihnă și pomenire

Cunoscută și ca Marțea Albă, a doua zi din Săptămâna Luminată este dedicată odihnei. Tradiția interzice munca fizică, în special spălatul, călcatul și curățenia. În satele românești, femeile împart pasca rămasă de la Paște și vin roșu, oferindu-le de pomană în amintirea celor plecați.

Miercurea Luminată – Ziua Sfintei Mercurie

Miercurea din Săptămâna Luminată, cunoscută ca Sfânta Mercurie, impune restricții de muncă pentru femei. Acestea nu au voie să lucreze în gospodărie sau la câmp, din credința că astfel atrag „nunta șoarecilor”, o superstiție care prevestește lipsa hranei în casă.

Joia Verde – Ritualuri pentru holdele pământului

Ziua de Joia Verde, cunoscută și ca „Joia Rea”, este dedicată cinstirii câmpurilor și livezilor. Munca este interzisă, întrucât se crede că aduce secetă și dăunători. În această zi se practică un ritual al morților, ce presupune căratul a 44 de găleți cu apă, aprinderea a 4 lumânări și turnarea apei sfințite într-o fântână, pentru binecuvântarea gospodăriei.

Vinerea Scumpă – Izvorul Tămăduirii

Vinerea din Săptămâna Luminată, cunoscută ca Vinerea Scumpă sau Fântânița, este legată de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Este o zi de har și binecuvântare, opusă Vinerii Mari. Legenda spune că Maica Domnului ar fi construit o fântână miraculoasă care curge doar în această zi, apa având puteri tămăduitoare.

Obiceiuri speciale în Lunea Albă: Umblatul cu pasca și stropitul

Pe lângă semnificația spirituală, Lunea Albă este marcată de tradiții străvechi:

• Umblatul cu pasca: Finilor le este obiceiul să meargă la nași cu colaci, pască și ouă roșii, fiind întâmpinați cu ospăț și voie bună.

• Stropitul cu apă: În Transilvania, tinerii feciori îmbrăcați în port tradițional stropesc fetele cu parfum, într-un ritual ce amintește de o legendă despre o evreică leșinată la auzul Învierii, readusă în simțiri prin stropirea cu apă. Fetele oferă băieților băutură și mici daruri.

Săptămâna Luminată este un timp de bucurie, tradiții și spiritualitate profundă. Obiceiurile transmise din generație în generație reflectă credința vie a poporului român și legătura sa cu valorile creștine. Fiecare zi are o semnificație aparte, invitându-ne la reflecție, recunoștință și comuniune cu cei dragi.

Despre simbolistica celei de-a doua zile de Paşti, părintele Petru Berbentia din Reşiţa:

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro