Hanuka – sărbătoarea Luminilor a început marţi seara şi în comunitatea evreiască din Reşiţa
Menora se aprinde o dată cu lăsarea nopţii, cu excepţia zilei de Sabat când luminiţele de Hanuka se aprind cu o jumătate de ceas înainte de apusul soarelui. Luminile trebuie să ardă cel puţin 30 de minute şi să fie amplasate într-un loc foarte vizibil. Ele pot continua să ardă oricât de târziu în noapte. Obiceiul este de a aprinde o singură lumină în prima seară, două în a doua seara, trei în a treia şi aşa mai departe, de la stânga la dreapta, până când, în a opta seară, ard toate.
Evreii din Reşiţa se vor întâlni duminică, 17 decembrie la ora 10.00 în sinagoga maură din urbe. La eveniment pe lângă adepţii cultului mosaic vor fi prezenţi şi membrii altor comunităţi din ţară, precum şi preşedintele Federației Comunităților Evreiești din România, Eduard Kupferberg.
Comunitatea iudaică din Caraş-Severin mai numără în jur de 75 de membri, iar la Reşiţa mai sunt aproximativ 25 de persoane. Aceştia fac eforturi să-şi păstreze identitatea şi să menţină vie flacăra credinţei strămoşeşti, a mai spus Ivan Schnabel. (Hardy Cvoica)
Articol editat de Gerhard Chwoika, 12 decembrie 2017, 20:00 / actualizat: 13 decembrie 2017, 11:44
Menora se aprinde o dată cu lăsarea nopţii, cu excepţia zilei de Sabat când luminiţele de Hanuka se aprind cu o jumătate de ceas înainte de apusul soarelui. Luminile trebuie să ardă cel puţin 30 de minute şi să fie amplasate într-un loc foarte vizibil. Ele pot continua să ardă oricât de târziu în noapte. Obiceiul este de a aprinde o singură lumină în prima seară, două în a doua seara, trei în a treia şi aşa mai departe, de la stânga la dreapta, până când, în a opta seară, ard toate.
Evreii din Reşiţa se vor întâlni duminică, 17 decembrie la ora 10.00 în sinagoga maură din urbe. La eveniment pe lângă adepţii cultului mosaic vor fi prezenţi şi membrii altor comunităţi din ţară, precum şi preşedintele Federației Comunităților Evreiești din România, Eduard Kupferberg.
Comunitatea iudaică din Caraş-Severin mai numără în jur de 75 de membri, iar la Reşiţa mai sunt aproximativ 25 de persoane. Aceştia fac eforturi să-şi păstreze identitatea şi să menţină vie flacăra credinţei strămoşeşti, a mai spus Ivan Schnabel. (Hardy Cvoica)